BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale până la 21,50%

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a luat măsuri de politică monetară pentru a stăpâni inflația și, ca urmare, a se reveni la o creștere economică. Astfel, în ședința de astăzi, cu vot unanim, s-a decis majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 21,50 la sută anual. De asemenea, se măresc ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight: până la 23,50 la sută și, respectiv, 19,50 la sută anual.

Totodată, au fost majorate și normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă. Astfel, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 august 2022 – 15 septembrie 2022, acestea au fost stabilite în mărime de 37,0 la sută din baza de calcul, iar începând cu perioada de aplicare 16 septembrie 2022 – 15 octombrie 2022, la nivelul de 40,0 la sută din baza de calcul.

În același timp, se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă. Așadar, începând cu perioada de aplicare 16 august 2022 – 15 septembrie 2022, acestea au fost stabilite la nivelul de 42,0 la sută din baza de calcul, iar începând cu perioada de aplicare 16 septembrie 2022 – 15 octombrie 2022, la nivelul de 45,0 la sută.

Hotărârea va stimula economisirea în defavoarea consumului și intermedierea financiară în moneda națională, va echilibra balanța comercială și va ancora așteptările inflaționiste. Totodată, măsurile de politică monetară adoptate vor susține descreșterea indicelui preturilor de consum începând cu trimestrul IV.

În acest context, există o probabilitate înaltă că măsurile adoptate vor finaliza faza de înăsprire a politicii monetare dacă nu vor apărea șocuri majore neanticipate în perioada imediat următoare. Odată ce proiecțiile viitoare vor contura premise fundamentate pentru relaxarea politicii monetare, BNM va adopta măsurile necesare pentru a readuce inflația în proximitatea țintei de 5,0 la sută.

BNM va monitoriza în continuare procesul inflaționist, evaluând riscurile și incertitudinile asociate și va veni cu măsurile corespunzătoare.

În cadrul ședinței de astăzi, a fost aprobat cu vot unanim și Raportul asupra inflației, august 2022 care urmează să fie publicat săptămâna viitoare.

#rata #majorare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.