Punct de cotitură: UE acuză China de sprijin pentru Rusia și pregătește sancțiuni fără precedent

Uniunea Europeană intenționează să impună sancțiuni asupra a 25 de companii chineze, acuzate că ajută Rusia să evite restricțiile impuse de comunitatea internațională, potrivit unui raport al publicației South China Morning Post (SCMP). Această inițiativă face parte dintr-un nou pachet de măsuri menite să slăbească economia militară a Rusiei.

Surse din cadrul UE au declarat că sancțiunile ar putea viza atât companii înregistrate în China continentală, cât și firme cu sediul în Hong Kong. Dacă propunerea va fi aprobată, acestor companii li se va interzice să achiziționeze produse din Europa.

Companiile respective sunt suspectate că furnizează produse europene unor firme rusești din domeniul apărării, cărora le este interzis, conform sancțiunilor existente, să cumpere astfel de bunuri. Măsurile vor fi incluse în cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene. Totodată, un cetățean chinez ar putea fi inclus pe lista persoanelor sancționate, fiind vizat de interdicția de a intra în țările UE și de înghețarea activelor sale în cele 27 de state membre.

Raportul SCMP subliniază că noile sancțiuni nu sunt legate de fabrica de drone din regiunea autonomă Xinjiang-Uigură, despre care UE și alte state, precum Marea Britanie, au afirmat în noiembrie că produce drone pentru armata rusă. Beijingul a negat anterior aceste acuzații.

„Nu am furnizat niciodată arme letale niciunei părți implicate în conflict și controlăm strict exporturile de bunuri militare și cu dublă utilizare, conform legilor și reglementărilor noastre”, a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei.

Aceasta nu este prima dată când companiile chineze sunt vizate de sancțiuni europene. În decembrie 2024, UE a introdus pe lista neagră șase companii chineze și o persoană fizică, suspectate că furnizează componente pentru drone și microelectronică utilizate de armata rusă. Aceste entități au fost supuse interdicțiilor de viză, iar activele lor din UE au fost înghețate.

Chiar și în contextul acestor măsuri, fluxul de bunuri cu dublă utilizare din China către Rusia continuă. Potrivit SCMP, oficialii europeni consideră că Beijingul este unul dintre cei mai mari „încălcători ai regimului de sancțiuni” și că exporturile către Rusia se desfășoară „fără restricții”, ignorând cerințele UE.

Uniunea Europeană estimează că până la 70% din produsele tehnologice militare care ajung în Rusia provin din China. Oficialii chinezi resping acuzațiile și insistă asupra poziției neutre a Beijingului în conflict.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#snactiuni #china #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.