Germania obține aprobarea UE privind despăgubiri de 1,75 miliarde de euro pentru renunțarea la cărbune

Ministerul Economiei din Germania a anunţat marţi că a obţinut, în principiu, aprobarea Comisiei Europene pentru a despăgubi producătorul de electricitate LEAG cu o sumă de până la 1,75 miliarde de euro, pentru a renunţa la cărbune până în 2038.

În anul 2020, precedentul Guvern de la Berlin a ajuns la un acord care viza închiderea termocentralelor pe cărbune până în 2038, în linie cu planurile ambiţioase ale Berlinului de a atinge neutralitate climatică în 2045. Executivul german a convenit cu compania de utilităţi LEAG care va fi nivelul despăgubirilor, însă are nevoie şi de aprobarea Bruxelles-ului, notează Reuters.

Tranziţia la energiile regenerabile şi eforturile de a accelera procesul a generat reacţii contradictorii în regiunea minieră Lusatia, din estul Germaniei, unde oamenii rămân sceptici cu privire la impactul social şi ecologic al renunţării la cărbune precum şi privesc cu reticență provocările tehnice care vor trebui rezolvate.

“Acesta este un pas important, în special pentru oamenii din regiune”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, într-un comunicat de presă.

Executivul comunitar avea unele îngrijorări cu privire la aprobarea de ajutoare de stat şi în 2021 a demarat o investigaţie pentru a stabili dacă aceste ajutoare vor prejudicia competiţia pe piaţa internă din UE.

Aproximativ 1,2 miliarde de euro din suma totală este destinată pentru acoperirea costurilor sociale ale renunţării la cărbune şi pentru schimbarea destinaţiei exploatărilor miniere de suprafaţă din regiunea Lusatia, a precizat Ministerul Economiei de la Berlin.

Aproximativ 550 milioane de euro sunt alocaţi pentru a despăgubi compania LEAG pentru câştigurile pe care nu le va mai realiza ca urmare a deciziei de a renunţa la cărbune până în 2038, însă suma finală va fi ajustată ulterior în funcţie de situaţia de pe piaţă, preţurile certificatelor de poluare şi data finală la care firma va renunţa la cărbune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #despagubiri #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.