Putin pozează în apărătorul celor năpăstuiți de soartă. Propune alocarea rezervelor de aur înghețate către Sudul Global

Oficialii ruși la summitul climei COP28 de la Dubai au declarat, sâmbătă 9 decembrie, că Moscova studiază dacă unele dintre rezervele sale de aur, înghețate de Occident după invazia sa pe scară largă a Ucrainei, ar putea fi folosite pentru a ajuta Sudul Global să lupte împotriva schimbărilor climatice, relatează RFE/ RL.

„Suntem gata să anunțăm că Rusia analizează contribuția voluntară de finanțare la fondul de pierderi și daune din rezervele naționale de aur înghețate deținute de organizațiile internaționale”, a declarat șeful pentru climă, Ruslan Edelgeriyev, la COP28.

Rusia se bucură de legături istorice cu multe țări din Asia, Africa, America Latină și Orientul Mijlociu, denumite în mod obișnuit Sudul Global.

Țările din sudul global dau vina pe țările dezvoltate, în special statele occidentale, pentru că nu le-au furnizat suficiente resurse pentru a combate schimbările climatice.
Washingtonul și Bruxelles-ul au înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele de aur ale Rusiei, păstrate de instituțiile occidentale.
Unii factori de decizie din Occident vor să folosească fondurile pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei după război, dar nu există un precedent legal existent.

Multe țări din Sudul Global dau vina pe Vest pentru mobilizarea de zeci de miliarde de dolari în ajutor financiar pentru Ucraina, atunci când apelurile lor de ajutor pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice mortale nu au fost primite cu aceeași urgență.

Schimbările climatice reprezintă un risc major care alimentează conflictele și instabilitatea. Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile și valurile de căldură, au dus la strămutarea forțată a peste 20 de milioane de oameni din 2008 și la milioane de morți.

Până la jumătatea secolului, peste un miliard de oameni ar putea să nu aibă apă și peste 200 de milioane ar putea fi forțați să migreze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #aur #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.