Putin s-a întâlnit cu miliardarii ruși! I-a îndemnat să investească în Rusia

Preşedintele Vladimir Putin i-a îndemnat pe miliardari şi elita de bussines a Rusiei să investească în noi tehnologii, facilităţi de producţie şi companii, pentru a ajuta Rusia să depăşească ceea ce a numit încercările Occidentului de a-i distruge economia, transmite Reuters.

De asemenea, Putin a subliniat că până acum Rusia a sfidat aceste încercări şi că firmele occidentale care au decis să rămână în ţară, în loc să se alăture exodului companiilor, au luat o decizie inteligentă.

Vladimir Putin a avut joi o reuniune cu cei mai mari miliardari ruşi, prima de la debutul invadării Ucrainei, în data de 24 februarie 2022, când liderul de la Kremlin a lansat ceea ce a numit drept „o operaţiune militară specială” în Ucraina.

Putin le-a spus miliardarilor că nu a avut altă alegere decât să trimită forţele ruseşti în Ucraina, forţându-i practic pe miliardari să fie în mod public de acord cu decizia sa. Mulţi dintre miliardarii ruşi, denumiţi popular drept oligarhi, au fost vizaţi ulterior de sancţiunile impuse de Occident.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

La un an de la debutul invaziei, Putin pune noi presiuni pe miliardari ruşi să îşi majoreze investiţiile acasă şi să sprijine economia în contextul unui baraj fără precedent de sancţiuni occidentale.

Miliardarii Oleg Deripașka, Vladimir Potanin, Alexei Mordașov, German Khan, Victor Vekselberg, Viktor Rașnikov, Andrei Melnicenco şi Dmitri Mazepin, ale căror interese variază de la matale şi până la bănci şi îngrăşăminte, se numără printre cei care au participat la reuniunea de joi, potrivit imaginilor difuzate de mass media rusească.

Putin le-a spus liderilor de business că Rusia se confruntă cu un „război al sancţiunilor” dar că a reuşit să îşi reorienteze rapid economia spre ţările care nu au impus sancţiuni şi de asemenea le-a mulţumit oamenilor de afaceri că lucrează pentru a ajuta statul rus.

#oligarhi #Investiții #miliardari #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Intermediarii profită în timp ce țițeiul rusesc găsește rute indirecte către piața europeană, susțin politicienii și oamenii din industrie, citați de politico.eu.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dependența Europei de petrolul și gazele rusești „aparține trecutului”.

Dar alții, de la înalți oficiali ucraineni la europarlamentari și persoane din industrie, spun că acest capitol al istoriei nu s-a încheiat.

Cantități semnificative de hidrocarburi rusești, în special de petrol, continuă să fenteze sancțiunile și pe piața europeană, spun aceștia, obținând bani care finanțează mașinăria de război a lui Vladimir Putin.

Este cunoscut faptul că petrolul brut e dificil de urmărit pe piețele globale. Acesta poate fi ușor combinat cu alte transporturi în țările de tranzit, creând efectiv un lot mai mare de petrol ale cărui origini nu pot fi determinate. Procesul de rafinare, necesar pentru orice aplicație practică, elimină, de asemenea, orice urmă a originii materiei prime.

O rețea complexă de companii de transport maritim, care poartă steaguri ale unor jurisdicții offshore insesizabile, adaugă un strat suplimentar de mister; unele au fost acuzate că ajută Rusia să ascundă originea exporturilor sale de țiței folosind o varietate de mijloace.

UE a interzis în mare parte combustibilii fosili ruși de la declanșarea invaziei încoace, cu excepții pentru cantități limitate de țiței prin conducte, gaze prin conducte, gaze naturale lichefiate (GNL) și produse petroliere.

Rute spre Europa

Dar volume mari de țiței rusesc – o sursă de venituri mai mare decât gazele – sunt încă expediate pe piețele globale, ceea ce îi face pe unii experți să suspecteze că acestea ajung pe piața europeană pe ușa din spate.

„De la introducerea sancțiunilor, volumele de țiței pe care Rusia le exportă au rămas mai mult sau mai puțin constante”, a declarat Saad Rahim, economist-șef al firmei globale de tranzacționare a mărfurilor Trafigura. „Este posibil ca petrolul rusesc să fie vândut în continuare către UE și națiunile occidentale prin intermediari.”

O rută potențială către Europa este prin Azerbaidjan, care se învecinează cu Rusia și este punctul de plecare al conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), operată de BP. Portul Ceyhan, din Turcia, este un important centru de aprovizionare din care se expediază țițeiul către Europa; de asemenea, primește cantități mari din Irak prin conducta Kirkuk-Ceyhan.

François Bellamy, un europarlamentar francez și membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, a exprimat suspiciuni cu privire la această rută într-o întrebare recentă adresată Comisiei. Datele arată că Azerbaidjanul a exportat cu 242.000 de barili pe zi mai mult decât a produs între aprilie și iulie anul trecut, a spus el – o marjă mare față de producția internă, care a fost de 648.000 de barili pe zi luna trecută și care este în declin pe termen lung, potrivit cifrelor ministerului.

„Cum poate o țară să își diminueze producția și să își crească exporturile în același timp? Există ceva complet inconsecvent în cifre, și această inconsecvență creează suspiciuni că sancțiunile sunt eludate”, a declarat Bellamy.

În același timp, însă, Turcia și-a dublat anul trecut importurile directe de petrol rusesc și a refuzat să impună sancțiuni asupra țițeiului rusesc, în ciuda faptului că a oferit simultan sprijin militar și umanitar Ucrainei.

Centrul finlandez pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat (CREA) a avertizat la sfârșitul anului trecut că „o nouă rută pentru petrolul rusesc către UE apare prin Turcia, o destinație în creștere pentru țițeiul rusesc”, unde acesta este rafinat în produse petroliere care nu fac obiectul sancțiunilor, fiind vândut mai departe.

„Avem suficiente dovezi că unele companii internaționale cumpără produse de rafinare realizate din petrol rusesc și le vând mai departe în Europa”, a declarat Ustenko, consilierul lui Zelenski. „Este complet legal, dar complet imoral. Doar pentru că este permis, nu înseamnă că nu trebuie să facem nimic în această privință.”