R. Moldova a semnat Acordul privind participarea la Programul-cadru pentru cercetare și inovare al UE „Orizont Europa”

În cadrul vizitei sale de la Bruxelles, Natalia Gavrilița și Mariya Gabriel, Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, au semnat astăzi, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul- cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și Inovare „Orizont Europa”, pentru perioada 2021-2027.

În rezultatul asocierii, Republica Moldova va obține drepturi de participare similare statelor membre ale UE, ceea ce îi va permite să coopereze şi concureze în calitate de partener egal în toate concursurile anunțate în cadrul Programului „Orizont Europa”. Programul oferă oportunități pentru schimbul de bune practici europene și internaționale, atragerea cercetătorilor, accesul la infrastructură de cercetare și de soluționare a provocărilor cu care se confruntă societatea contemporană.

Programul vine să continue eforturile Programului Cadru de cercetare și inovare Orizont 2020. Din 2014 și până în prezent Republica Moldova a beneficiat de 7,4 milioane de Euro în cadrul programului Orizont 2020. Rata de succes a proiectelor eligibile în cadrul programului este de 14 procente fiind superioară mediei statelor asociate din regiune.

Obiectivele programului semnat sunt promovarea cercetării și inovării, consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare, educație și alte politici. Totodată, programul are scopul să asigure complementaritatea cu politicile și activitățile de cercetare și inovare la nivel național, regional și la nivelul Uniunii Europene.

Programul-cadru „Orizont Europa” se bazează pe trei piloni care se completează și sunt interconectați. Primul pilon sprijină excelența științifică în cercetarea fundamentală și dezvoltarea tinerilor talente în domeniile cercetării și inovării. Al doilea pilon susține cercetarea care abordează provocări societale și tehnologii industriale în domenii precum sănătatea, securitatea, tehnologiile digitale și tehnologiile generice esențiale, clima, energia și mobilitatea, aprovizionarea cu alimente și resursele naturale și garantează că întregul proces de cercetare și inovare este finanțat și încorporat în problematica provocărilor globale. Al treilea pilon se axează pe intensificarea inovării prin instituirea Consiliului european pentru inovare și sprijină antreprenoriatul axat pe cercetare. Cei trei piloni sunt susținuți de activități de consolidare al Spațiului European al Cercetării, și anume prin componentele: extinderea participării, răspândirea excelenței, reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Republica Moldova participă în calitate de țară asociată și contribuie la toate părțile Programului „Orizont Europa”. De menționat că participarea Republicii Moldova la programele-cadru ale Uniunii Europene reprezintă o cale de internaționalizare a sistemului național de cercetare și inovare, precum și de asigurare a procesului de integrare în Spațiul European de Cercetare.

#Orizont Europa #semnare #acord #program #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile deputaților, miniștrilor, judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova vor fi recalculate în baza unor noi coeficienți și valori de referință, potrivit proiectului de reformă a sistemului unitar de salarizare, elaborat de Ministerul Finanțelor. Modificările sunt planificate pentru 1 ianuarie 2027 și prevăd o nouă ierarhizare a funcțiilor de demnitate publică, dar și reguli diferențiate de remunerare pentru angajații sistemului judecătoresc.

Potrivit documentului, președintele Republicii Moldova, președintele Parlamentului și prim-ministrul sunt plasați în cea mai înaltă clasă de salarizare, 135, căreia îi corespunde coeficientul de 10,50. Vicepreședintele Parlamentului are prevăzut coeficientul 10,37, iar miniștrii – 9,96.

Pentru deputați, proiectul stabilește clasa de salarizare 128 și coeficientul 9,78. În nota de fundamentare, Ministerul Finanțelor propune pentru această categorie o valoare de referință de 4.700 de lei, ceea ce ar însemna un salariu de bază calculat de aproximativ 45.970 de lei lunar, înainte de aplicarea eventualelor drepturi salariale suplimentare și a reținerilor fiscale.

Președinții comisiilor parlamentare sunt poziționați într-o clasă superioară deputaților fără funcții de conducere, respectiv clasa 131, cu un coeficient de 9,96.

În sistemul judecătoresc, diferențele sunt și mai mari. Președintele Curții Constituționale este plasat în clasa 135, cu un coeficient de 10,50, iar judecătorii acestei instituții au prevăzut coeficientul 9,96. Pentru judecătorii Curții Constituționale este proiectată o valoare de referință distinctă, de 6.900 de lei, ceea ce ar permite calcularea unui salariu de bază de aproximativ 68.720 de lei pentru funcția de judecător constituțional.

La Curtea Supremă de Justiție, președintele instanței este încadrat în clasa 134, cu un coeficient de 10,37, iar judecătorii în clasa 130, cu un coeficient de 9,86.

Noua reformă prevede valori de referință diferențiate și în funcție de statutul magistraților. Astfel, pentru anumite categorii de judecători și procurori care au promovat evaluarea externă este prevăzută o valoare de referință de 6.200 de lei. În cazul personalului din justiție care nu a trecut prin acest proces, sunt proiectate valori de referință mai mici, în funcție de categoria profesională.

Documentele aferente proiectului scot la iveală și nemulțumiri cu privire la diferențele dintre remunerațiile judecătorilor și procurorilor. În procesul de avizare au fost formulate obiecții referitoare la poziționarea procurorilor în clase de salarizare inferioare judecătorilor și a fost invocată necesitatea unui tratament salarial echitabil între cele două profesii. Unele dintre propuneri au fost acceptate parțial de autorii reformei.

Ministerul Finanțelor justifică recalibrarea grilelor salariale prin necesitatea corelării remunerației cu responsabilitatea, complexitatea și importanța funcțiilor ocupate. În același timp, reforma urmărește reducerea dependenței de sporuri și consolidarea rolului salariului de bază în veniturile angajaților statului.

În total, pentru anul 2027 sunt proiectate șase valori de referință, cuprinse între 4.200 și 6.900 de lei, care vor fi utilizate la calcularea salariilor diferitelor categorii de personal bugetar.

#procurori #judecatori #bani