Dupl. – R. Moldova rămâne principalul beneficiar al asistenței României pentru dezvoltare. A fost aprobat Programul multianual strategic

Ambasada informează că Programul constituie cel dintâi document programatic multianual care vizează stabilirea și planificarea obiectivelor generale și specifice de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară ale României pe termen mediu și lung. Cu alte cuvinte, stabilește atât tematicile de interes pe care le au România, cât și regiunile și țările de interes prioritar care vor beneficia de sprijin financiar în implementarea programelor și proiectelor de cooperare pentru dezvoltare și asistență umanitară!

„Date fiind apropierea geografică și legăturile culturale și istorice, Republica Moldova reprezintă beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare pentru dezvoltare. Ținând cont de bunele practici internaționale, AOD oferită de România va fi orientată cu prioritate către proiecte destinate consolidării sectorului sanitar și combaterii efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, precum și către proiecte de interes direct pentru cetățenii Republicii Moldova, de natură să sprijine deopotrivă conectarea acestora la spațiul european de valori și dezvoltare, precum și menținerea unității de acțiune și coordonării demersurilor la nivelul UE”, se menționează în Program.

Conform documentului, obiectivele vor acoperi, dar nu se vor limita la următoarele domenii: guvernanța modernă, aplicarea valorilor și principiilor UE, promovarea investițiilor, energie, agricultură, siguranța alimentară, sănătate publică, protecția mediului, protecția și gospodărirea apelor. De asemenea, este vorba despre reducerea riscurilor la dezastre și consolidarea managementului în caz de dezastre, dezvoltare economică, dezvoltare rurală, dezvoltare regională, educație și formare profesională, servicii publice, societate civilă, mass-media și consolidarea statului de drept cu implicații directe asupra conectării la spațiul european, reforma penitenciarelor, prevenirea și combaterea corupției și criminalității organizate.

Atingerea obiectivelor generale și specifice aferente Programului se realizează prin activitățile aprobate sub formă de programe și proiecte în cadrul planurilor anuale.

Documentul poate fi vizualizat în întregime AICI.

#Moldova #program strategic #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.