Răsturnare pe piața merelor! Recolta din Moldova crește cu 17,5%, pe fundalul prăbușirii din Europa

Producătorii din Republica Moldova ar putea recolta în acest an aproximativ 526 de mii de tone de mere, potrivit prognozei preliminare elaborate de Asociația Moldova Fruct. Volumul estimat este cu 17,5% mai mare decât recolta de 447 de mii de tone înregistrată în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Creșterea se datorează inclusiv condițiilor meteorologice mai favorabile. În primăvara acestui an nu au fost înregistrate înghețuri severe pe parcursul mai multor zile, iar livezile afectate în 2025 au revenit în producție.

Deși primăvara a fost răcoroasă, pomii au avut o înflorire bună, iar legarea fructelor s-a produs în condiții corespunzătoare.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau să depășească un calibru de 70 de milimetri”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

Precipitațiile din primăvară și din luna iunie au asigurat rezerve suficiente de apă în sol. Potrivit specialiștilor, ploile nu au provocat o răspândire semnificativă a bolilor în livezi. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat și colorarea soiurilor de mere roșii.

Ploile cu grindină au afectat doar anumite plantații neprotejate și nu au influențat semnificativ volumul total estimat. Livezile echipate cu plase antigrindină au fost protejate de pagube.

Prognoza favorabilă pentru Republica Moldova contrastează cu situația din Uniunea Europeană. În cadrul Conferinței Prognosfruit, Asociația Mondială a Merelor și Perelor a estimat pentru UE o producție de 9,496 milioane de tone în 2026. Volumul este cu 15,6% mai mic decât cel din 2025 și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai puternică scădere este așteptată în Polonia, principalul producător european. Recolta acestei țări ar urma să coboare cu 29,9%, până la 2,665 milioane de tone, după ce livezile au fost afectate de înghețurile severe de primăvară.

Producția Franței este estimată la 1,162 milioane de tone, în scădere cu 24,2%, iar cea a Germaniei – la 1,013 milioane de tone, cu 10,9% mai puțin. Italia ar urma să rămână al doilea mare producător din UE, cu 2,269 milioane de tone, în scădere cu 2,2%.

În afara blocului comunitar, Turcia ar putea înregistra o revenire puternică, de la 2,71 milioane de tone în 2025 la aproximativ 4,67 milioane de tone în acest an. Recolta Ucrainei este estimată la 1,15 milioane de tone, în creștere cu 15%, iar cea a Serbiei – la 317 mii de tone, cu 20,7% mai mult.

În schimb, producția de mere ar putea scădea cu 10,4% atât în Statele Unite, până la 4,403 milioane de tone, cât și în India, până la 2,3 milioane de tone. China rămâne de departe cel mai mare producător mondial, cu o recoltă estimată la 34,5 milioane de tone, în creștere cu 0,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recolta #mere #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.