Rata record rămâne la 21%. Banca Centrală a Rusiei ține economia în regim de șoc

Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri, 25 aprilie, că păstrează neschimbată rata-cheie de dobândă la nivelul record de 21%, unde se află deja de jumătate de an, din octombrie 2024. Este a patra decizie consecutivă de acest fel, iar autoritatea monetară avertizează că nu se întrevede o reducere a dobânzii în viitorul apropiat.

În prognoza sa actualizată, banca a restrâns intervalul estimat pentru rata medie din 2025 la 19,5–21,5%, de la 19–22%, semnalând că o reducere este posibilă, dar nu garantată. De altfel, instituția a evitat să vorbească explicit despre orice ajustare viitoare a ratei și a subliniat că va menține o politică monetară severă pentru a readuce inflația la ținta dorită abia în 2026.

„Aceasta înseamnă un perioadă îndelungată de politică monetară restrictivă. Deciziile viitoare vor depinde de ritmul și durabilitatea scăderii inflației și a așteptărilor inflaționiste”, a explicat banca centrală.

Inflația anuală a fost estimată la 10,3% la 21 aprilie, în ușoară scădere față de trimestrele anterioare. În primul trimestru din 2025, prețurile au crescut cu o medie anualizată de 8,3%, în scădere de la 12,9% în ultimul trimestru al lui 2024 – o dinamică atribuită politicii monetare dure.

Totuși, așteptările inflaționiste ale populației, mediului de afaceri și investitorilor rămân ridicate și stabile, ceea ce împiedică relaxarea rapidă a politicii monetare. Banca a precizat că, în evaluarea politicii sale, se concentrează mai degrabă pe așteptări decât pe rata efectivă a inflației – astfel, doar o scădere a acestor așteptări ar permite reducerea dobânzilor fără a relaxa în realitate condițiile monetare.

În ciuda unei ușoare scăderi a dobânzilor la depozite, economisirea rămâne ridicată, iar creditarea începe să se tempereze – ceea ce ar putea contribui la reducerea presiunii inflaționiste. Cu toate acestea, Banca Centrală își menține prognoza de inflație între 7–8% pentru finalul anului 2025.

Economia rusă continuă să fie supraîncălzită, cu un consum intern stimulat de creșterea veniturilor și cheltuielile bugetare, în timp ce oferta rămâne constrânsă. Analize recente indică faptul că cererea depășește oferta cu 13–14%, ceea ce sporește riscul de inflație suplimentară, în ciuda încetinirii economiei și a unei tentative de revenire la o creștere mai echilibrată.

#dobinda #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Republicii Moldova a lansat oficial campania națională de informare „Moldova Poate”, o inițiativă care urmărește apropierea deciziilor publice de cetățeni, printr-un mesaj simplu, accesibil și axat pe impactul reformelor asupra vieții cotidiene. Campania debutează cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie, iar potrivit datelor de pe platforma achiziții.md, bugetul total al campaniei este estimat la 5 milioane de lei, iar în data de 22 mai urmează să fie desemnat câștigătorul – compania care se ocupa de organizarea campaniei.

Sub sloganul „Vorbim despre oameni, pentru oameni”, campania va promova unitatea națională, direcția europeană a țării și implicarea cetățenilor în procesul de reformă. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, accentul va fi pus pe explicarea clară a modului în care funcționează statul și pe prezentarea beneficiilor concrete ale reformelor implementate în domenii precum justiția, educația, sănătatea sau infrastructura.

„Moldova reușește atunci când mergem împreună – ca societate și ca parte din familia europeană”, a declarat Daniel Vodă.
Campania va include activități publice organizate în centre comunitare, piețe, parcuri și alte spații deschise, adresându-se tuturor categoriilor sociale, de la copii și tineri până la vârstnici. Se promit discuții directe, prezentări interactive și evenimente dedicate unei comunicări guvernamentale mai transparente.

Guvernul nu a oferit deocamdată detalii despre contractantul campaniei sau despre planul de distribuție media, însă lansarea inițiativei în plină perioadă preelectorală ridică semne de întrebare din partea observatorilor independenți, care atrag atenția asupra riscului de folosire a fondurilor publice în scop electoral.