După decenii de uitare, Prutul va fi traversat din nou pe șine! Începe reabilitarea podului Fălciu–Cantemir

25 Apr. 2025, 19:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Apr. 2025, 19:54 // Actual //  Ursu Victor

CFR a anunțat începerea lucrărilor de reabilitare a podului feroviar care leagă localitatea Fălciu din România de orașul Cantemir din Republica Moldova. Primele intervenții vizează revizia generală a structurii podului și revopsirea elementelor metalice, fiind realizate cu resurse proprii, urmând ca în etapa următoare să fie implicați și contractori terți.

Pe lângă lucrările la structura metalică a podului, proiectul prevede intervenții complexe la liniile de cale ferată din zonă: îndepărtarea vegetației, înlocuirea traverselor și a diblurilor, completarea cu piatră spartă și refacerea terasamentului. De asemenea, vor fi montate traverse speciale din lemn.

Pe partea moldovenească, autoritățile urmează să reabiliteze un tronson feroviar de 1,8 km spre Cantemir, pentru a asigura continuitatea legăturii transfrontaliere. Finalizarea lucrărilor este estimată pentru luna august 2025.

Reluarea lucrărilor vine în contextul deciziilor luate la nivel european, inclusiv în cadrul reuniunii QUINT Meeting din ianuarie 2025, unde s-a stabilit reconstrucția completă a căii ferate în zona transfrontalieră Fălciu–Cantemir. Ulterior, în aprilie, CFR SA și Calea Ferată din Moldova au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru reluarea conexiunii feroviare peste Prut.

Printre perspectivele convenite de cele două state se numără electrificarea liniei Iași–Chișinău, modernizarea controlului vamal la Ungheni și redeschiderea trenului de pasageri Cahul–Galați.

Prin aceste inițiative, autoritățile din România și Republica Moldova își propun să întărească conectivitatea regională, să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să stimuleze dezvoltarea economică în zona de graniță.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.