Războiul din Ucraina a mărit populaţia Germaniei cu 1%. Cei 1 milion de ucraineni veniţi depăşesc totalul refugiaţilor

Aproape 1 milion de persoane au fugit din Ucraina în Germania anul trecut, depăşind totalul refugiaţilor sirieni din 2015, scrie Financial Times.

Afluxul din Ucraina, generat de invazia Rusiei de acum aproape un an, a inversat stagnarea populaţiei Germaniei, mărind-o cu peste 1%.

Ucrainenii reprezintă acum mai mult de 1,2% din totalul populaţiei germane, constituind a doua cea mai mare populaţie de străini care trăiesc în ţară, după turci.

Peste 962.000 de persoane au migrat din Ucraina în Germania în 2022, a declarat biroul federal de statistică din Germania.

„Datele arată că numărul persoanelor care au migrat din Ucraina în Germania îl depăşeşte pe cel al persoanelor venite din Siria, Afganistan şi Irak la un loc între 2014 şi 2016 (834.000)”, a precizat joi biroul.

Mulţi bărbaţi ucraineni au primit interdicţia de a părăsi ţara pentru a ajuta la efortul de război împotriva trupelor ruseşti. Drept urmare, femeile şi fetele au reprezentat 63% dintre cei sosiţi în Germania din Ucraina, în timp ce tinerii cu vârsta sub 18 ani au reprezentat 35%.

Afluxul a întinerit populaţia îmbătrânită a Germaniei. Doar 13% dintre imigranţii ucraineni aveau peste 60 de ani, faţă de 30% cât se înregistrează în rândul populaţiei germane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refugiati #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai puternice începuturi de sezon la exportul de grâu din ultimii ani, cu livrări de peste 605,5 mii de tone în perioada iulie–septembrie 2026 și încasări de 2,27 miliarde de lei. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, țara noastră a devenit al doilea furnizor de grâu al Uniunii Europene, după Canada, beneficiind inclusiv de dificultățile întâmpinate de Rusia și Ucraina în exportul cerealelor prin Marea Neagră.

În primele trei luni ale sezonului agricol 2026/2027, exporturile de grâu au crescut cu 25% față de perioada similară a anului trecut, când au fost livrate 483,4 mii de tone. Comparativ cu 2024, avansul este de 78%. Volumul actual este cel mai mare din ultimele cinci sezoane, fiind depășit doar de rezultatul din 2021, când în aceeași perioadă au fost exportate 675,8 mii de tone.

Luna septembrie a confirmat ritmul accelerat al livrărilor. Exporturile au însumat 227,4 mii de tone, practic identic cu nivelul din august, dar cu 29% peste septembrie 2025 și de 3,2 ori mai mult decât în septembrie 2024.

Mai mult, în primele nouă luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat deja 1,149 milioane de tone de grâu, depășind volumele înregistrate pe parcursul întregilor ani 2021, 2023, 2024 și 2025.

Creșterea cantităților exportate a fost însoțită și de o majorare a prețului mediu. În perioada iulie–septembrie, grâul a fost exportat la un preț mediu de 3,76 lei pentru un kilogram, cu 6,5% mai mult decât anul trecut. Numai în septembrie, prețul a urcat la 3,84 lei/kg, față de 3,67 lei/kg în august.

Economistul atrage însă atenția că aceste prețuri nu reprezintă sumele încasate efectiv de agricultori. O mare parte dintre contracte includ cheltuielile de transport și asigurare până în porturile de destinație, inclusiv Constanța, Brăila, Izmir și Marmara, astfel încât prețul net al grâului este mai mic.

Încasările totale din exporturile de grâu au ajuns la 2,27 miliarde de lei în cele trei luni, cu 566,8 milioane de lei, sau 33%, mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu 2024, valoarea exporturilor s-a dublat.

România rămâne cea mai importantă piață pentru grâul moldovenesc, cu 218,2 mii de tone, echivalentul a 36% din total. Urmează Italia, cu 131,3 mii de tone, Israelul, cu 72,2 mii de tone, și Grecia, cu 69,7 mii de tone. În total, România, Italia, Grecia și Bulgaria au absorbit 427,3 mii de tone, reprezentând 70,6% din exporturile moldovenești.

Piața este dominată de câțiva comercianți mari. Compania RUSAGRO-PRIM, controlată de milioanarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a, conduce clasamentul exportatorilor, cu 132,2 mii de tone, urmată de AGRO-NOVA PRIM, cu 116 mii de tone, OROM-IMEXPO, cu 86,9 mii de tone, și GBA TRADE, cu 55,3 mii de tone. Împreună, cele patru companii controlează 64,5% din volumul exporturilor de grâu.

Un rol esențial în această performanță îl are complexul portuar Giurgiulești. Prin cele două puncte vamale au fost exportate 449,2 mii de tone, adică 74,2% din total. Transportul naval domină livrările, cu o pondere de 75,6%, deși în septembrie s-a observat o creștere a transportului feroviar prin Ungheni și a celui rutier.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele sunt favorizate și de situația excepțională din regiunea Mării Negre. Estimările prezentate la atelierul IFPRI-AMIS arată că Rusia și Ucraina au exportat împreună, în perioada iulie–septembrie 2026, cu 6,5 milioane de tone de grâu mai puțin decât anul trecut. Până la sfârșitul lunii octombrie, decalajul ar putea ajunge la 10,2 milioane de tone.

În același timp, Rusia ar putea obține o recoltă record, estimată la până la 140 de milioane de tone, însă dificultățile logistice limitează livrările. Rutele alternative prin Dunăre, calea ferată și porturile baltice sunt mai costisitoare și nu pot înlocui integral capacitățile de transport din Marea Neagră.

Această situație reduce temporar oferta disponibilă pe piața internațională, susține prețurile și creează oportunități pentru grâul moldovenesc, în special pe piețele europene, în Turcia și în Orientul Mijlociu.

Economistul avertizează însă că avantajul ar putea fi de scurtă durată. Potrivit estimărilor Dragon Capital, Ucraina ar putea relua exporturile maritime în 2027, în baza unui acord similar coridorului cerealier din perioada 2022–2023. O eventuală deblocare a rutelor ar permite intrarea pe piață a unor cantități importante de cereale acumulate în depozite, ceea ce ar putea provoca o scădere bruscă a prețurilor internaționale.