Preşedintele Băncii Mondiale, unul dintre marii creditori ai Moldovei, a demisionat din cauza neînţelegerilor cu SUA

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, se va retrage din funcţie la sfârşitul lunii iunie, cu aproape un an înainte de expirarea mandatului său, în urma criticilor referitoare la gestionarea deficitară a problemei climatice în timpul conducerii sale.

Insituţia a emis miercuri o declaraţie în care spune că Malpass, numit de fostul preşedinte american Donald Trump, a informat consiliul de administraţie cu privire la decizia sa de a demisiona după patru ani la cârma instituţiei.

„A fost o onoare şi un privilegiu enorm să servesc ca preşedinte al principalei instituţii de dezvoltare din lume alături de atât de mulţi oameni talentaţi şi excepţionali”, a spus Malpass într-un comunicat.

În ultimul an, SUA şi alţi mari acţionari ai Băncii Mondiale au presat instituţia să-şi intensifice eforturile pentru abordarea provocărilor globale, inclusiv a schimbărilor climatice, alături de mandatul său tradiţional de combatere a sărăciei globale.

Această presiune s-a intensificat după ce Malpass a refuzat să spună dacă crede în schimbările climatice cauzate de om la o conferinţă din septembrie, în ciuda întrebărilor repetate. Mai târziu a declarat că a fost înţeles greşit.

Săptămâna trecută, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a cerut conducerii băncii să pună în aplicare „rapid” reforme pentru a debloca mai mulţi bani în vederea abordării schimbărilor climatice.

SUA este cel mai mare acţionar al Băncii Mondiale şi, în mod tradiţional, numeşte preşedintele.

Banca Mondială este unul dintre marii finanțatori ai Republicii Moldova. Banca Mondială a contribuit cu peste 2,9 miliarde de lei sub formă de împrumuturi și peste un miliard de lei sub formă de granturi în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.