Războiul din Ucraina: Investitorii străini din Moldova sunt încurajați de Ministerul Economiei. Proiecte noi - în lucru

În cadrul unui briefing, Ministerul Economiei a venit cu un mesaj pentru investitorii străini în contextul crizei din Ucraina. Astfel, Ministrul Sergiu Gaibu încurajează investitorii străini, menționând că regimurile platformelor investiționale nu vor suferi modificări. Mai mult ca atât, ministerul lucrează la o serie de proiecte de îmbunătățire a cadrului normativ cu referire la activitatea investitorilor străini în Republica Moldova.

„Noi trăim în prezent o serie de schimbări în ce privește relațiile economice și, evident, investițiile în asemenea situații suferă schimbări. Noi, ca țară și economie trebuie să ne adaptăm la aceste situații. Sunt și anumite îngrijorări pe care le au investitorii atât în privința crizei actuale, cât și în privința politicii economice pe care o vom avea în timpul apropiat. De aceea, vin astăzi cu un mesaj către investitori, dar și antreprenorii locali că vrem, în continuare, să asigurăm un climat favorabil și prietenos. Investitorii, atât cei străini, cât și cei locali sunt foarte importanți pentru țara noastră, iar facilitățile și garanțiile vor rămâne în vigoare, astfel încât toate îngrijorările rezidenților să dispară. Cred că în pofida dificultăților și crizei, vor apărea oportunități noi, iar autoritățile vor adapta platformele la noile condiții pe plan național și internațional”, a subliniat ministrul Gaibu.

În prezent, ministerul lucrează la o serie de proiecte pentru îmbunătățirea cadrului normativ care va permite prelungirea termenului de operare al IT Park Moldova, păstrarea condițiilor de activitate a Zonelor Economice Libere, precum și alinierea facilităților fiscale cu cerințele Acordului de Asociere cu UE.

În Republica Moldova activează următoarele platforme investiționale: Moldova IT Park, 7 Zone Economice Libere și 38 subzone, 10 Parcuri Industriale și Portul Internațional Liber Giurgiulești.

În anul 2021, stocul investițiilor străine directe a constituit aproape 5 miliarde dolari. 86% dintre acestea provin din UE, un procent din CSI și 13% din alte țări. Pe sectoare economice, cele mai multe sunt în domeniul finanțelor și asigurărilor (31%), comerțului (26%), industriei prelucrătoare (20%), urmate de sectorul informații și comunicații (5%), tranzacții imobiliare (5%), transport și depozitare (4%), construcții (3%), altele (6%).

#investitori straini #ZEL #moldova IT park #ministerul economiei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.