Războiul din Ucraina: Investitorii străini din Moldova sunt încurajați de Ministerul Economiei. Proiecte noi - în lucru

În cadrul unui briefing, Ministerul Economiei a venit cu un mesaj pentru investitorii străini în contextul crizei din Ucraina. Astfel, Ministrul Sergiu Gaibu încurajează investitorii străini, menționând că regimurile platformelor investiționale nu vor suferi modificări. Mai mult ca atât, ministerul lucrează la o serie de proiecte de îmbunătățire a cadrului normativ cu referire la activitatea investitorilor străini în Republica Moldova.

„Noi trăim în prezent o serie de schimbări în ce privește relațiile economice și, evident, investițiile în asemenea situații suferă schimbări. Noi, ca țară și economie trebuie să ne adaptăm la aceste situații. Sunt și anumite îngrijorări pe care le au investitorii atât în privința crizei actuale, cât și în privința politicii economice pe care o vom avea în timpul apropiat. De aceea, vin astăzi cu un mesaj către investitori, dar și antreprenorii locali că vrem, în continuare, să asigurăm un climat favorabil și prietenos. Investitorii, atât cei străini, cât și cei locali sunt foarte importanți pentru țara noastră, iar facilitățile și garanțiile vor rămâne în vigoare, astfel încât toate îngrijorările rezidenților să dispară. Cred că în pofida dificultăților și crizei, vor apărea oportunități noi, iar autoritățile vor adapta platformele la noile condiții pe plan național și internațional”, a subliniat ministrul Gaibu.

În prezent, ministerul lucrează la o serie de proiecte pentru îmbunătățirea cadrului normativ care va permite prelungirea termenului de operare al IT Park Moldova, păstrarea condițiilor de activitate a Zonelor Economice Libere, precum și alinierea facilităților fiscale cu cerințele Acordului de Asociere cu UE.

În Republica Moldova activează următoarele platforme investiționale: Moldova IT Park, 7 Zone Economice Libere și 38 subzone, 10 Parcuri Industriale și Portul Internațional Liber Giurgiulești.

În anul 2021, stocul investițiilor străine directe a constituit aproape 5 miliarde dolari. 86% dintre acestea provin din UE, un procent din CSI și 13% din alte țări. Pe sectoare economice, cele mai multe sunt în domeniul finanțelor și asigurărilor (31%), comerțului (26%), industriei prelucrătoare (20%), urmate de sectorul informații și comunicații (5%), tranzacții imobiliare (5%), transport și depozitare (4%), construcții (3%), altele (6%).

#investitori straini #ZEL #moldova IT park #ministerul economiei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).