Războiul dus de Rusia în Ucraina e plătit de toată Europa. Cum e întreținută mașina infernală a lui Putin

Războiul din Ucraina este plătit foarte scump nu numai de ruși ci de întreaga Europă. Cu sume mult mai mare decât cele oferite pentru ajutorul țării invadate, remarcă jurnalistul Rafael Barbosa de la cotidianul „Jornal de Noticias”.

Din ziua în care trupele ruse au intrat în Ucraina democrațiile europene se confruntă cu un paradox: Europa care s-a solidarizat cu poporul ucrainean este aceeași care plătește pentru războiul lui Putin.

Costuri uriașe, suportate de toată lumea, pentru războiul dus de Rusia în Ucraina

Luând ca reper cantităţile și prețurile de anul trecut, doar la importurile de energie (petrol, gaze și cărbune), Uniunea Europeană va da Rusiei anul acesta 100 de miliarde de euro. De o sută de ori mai mult decât sprijinul militar promis de Uniunea Europeană Ucrainei.

Precauţia politicienilor este de înțeles. Dacă a fost suficient războiul (chiar și menținând fluxul de petrol și de gaze rusești în conducte) pentru a provoca o escaladare a prețurilor care amenință să arunce lumea într-o recesiune brutală, închipuiţi-vă cum va fi cu un boicot pe toată linia. Cei doi euro pe litrul de motorină pe care portughezii îi plătesc acum la pompe ar urca la trei, poate patru. Și costul energiei pentru fabricile portugheze, în loc de zece, așa cum este deja cazul, ar trebui înmulțit cu douăzeci.

Dar apoi primim imaginile și relatările celor care au supraviețuit ocupației ruse în orașe precum Bucea sau Irpin. Execuțiile sumare. Cadavrele cu mâinile legate la spate. Bărbatul ucis lângă un sac de cartofi. Gropile comune. Copiii asasinaţi pe când părinții lor încercau să-i ducă în locuri mai sigure. Un catalog de crime care nu le recunoaște decât o populație rusă înecată în propagandă și împiedicată de cenzură și câțiva negaţionişti occidentali alienaţi (inclusiv în Portugalia).

Catalogul ororilor îi obligă pe toți să ia decizii dificile. Expulzarea diplomaților, așa cum fac guvernele (și cel portughez), este anecdotică. Discuția (discretă) despre sfârșitul importurilor de cărbune din Rusia este insuficientă. Distrugerea mașinii de război a lui Putin va fi posibilă doar atunci când Europa va opri robineţii pentru gazul și pentru petrolul rusesc (și va exercita presiuni asupra altor parteneri pentru a face același lucru). Cert este că vor fi costuri. Și că nu cei de rând (cei mai săraci) le vor plăti. Dar, în numele decenței și al umanității, nu merită o sărăcire relativă și de moment?

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elveția continuă să fie țara cu cele mai mari salarii medii nete din lume, în timp ce Republica Moldova se află în urma statelor dezvoltate, cu un venit mediu lunar după taxe de doar 615 dolari, potrivit unui clasament publicat de CEOWORLD Magazine.

Raportul compară salariile medii nete lunare (după plata impozitelor și contribuțiilor) din aproape 200 de state și teritorii. Potrivit clasamentului, Elveția ocupă primul loc, cu un salariu mediu net de 8.218 dolari pe lună, fiind urmată de Luxemburg (6.740 dolari), Statele Unite (6.562 dolari), Islanda (6.548 dolari) și Norvegia (5.772 dolari).

Topul zece este completat de Danemarca (5.749 dolari), Canada (5.188 dolari), Irlanda (4.729 dolari), Țările de Jos (4.688 dolari) și Singapore (4.457 dolari).

În clasament, Republica Moldova ocupă locul 93, cu un salariu mediu net estimat la 615 dolari pe lună, la egalitate cu Thailanda, dar sub state precum Georgia (641 dolari), Armenia (648 dolari), Chile (712 dolari), Belarus (728 dolari) și India (735 dolari).

Dintre țările din regiune, România se situează pe locul 54, cu un salariu mediu net de 1.413 dolari, de peste două ori mai mare decât în Republica Moldova. Polonia ocupă locul 51, cu 1.523 de dolari, iar Bulgaria este pe locul 64, cu 1.054 de dolari. Rusia se află pe locul 32, cu 2.266 de dolari pe lună.

Autorii raportului subliniază că cele mai bine plătite locuri de muncă sunt în sectoarele financiar, al asigurărilor, energiei, mineritului, tehnologiei informației, comerțului și educației. La polul opus se află domenii precum suportul administrativ, ospitalitatea și construcțiile.

Raportul atrage atenția că simpla comparație a salariilor nu este suficientă, deoarece puterea de cumpărare este influențată de inflație și costul vieții. În ultimii ani, inflația ridicată, perturbările lanțurilor de aprovizionare și tensiunile geopolitice au afectat veniturile reale ale populației în numeroase state.