Războiul dus de Rusia în Ucraina e plătit de toată Europa. Cum e întreținută mașina infernală a lui Putin

Războiul din Ucraina este plătit foarte scump nu numai de ruși ci de întreaga Europă. Cu sume mult mai mare decât cele oferite pentru ajutorul țării invadate, remarcă jurnalistul Rafael Barbosa de la cotidianul „Jornal de Noticias”.

Din ziua în care trupele ruse au intrat în Ucraina democrațiile europene se confruntă cu un paradox: Europa care s-a solidarizat cu poporul ucrainean este aceeași care plătește pentru războiul lui Putin.

Costuri uriașe, suportate de toată lumea, pentru războiul dus de Rusia în Ucraina

Luând ca reper cantităţile și prețurile de anul trecut, doar la importurile de energie (petrol, gaze și cărbune), Uniunea Europeană va da Rusiei anul acesta 100 de miliarde de euro. De o sută de ori mai mult decât sprijinul militar promis de Uniunea Europeană Ucrainei.

Precauţia politicienilor este de înțeles. Dacă a fost suficient războiul (chiar și menținând fluxul de petrol și de gaze rusești în conducte) pentru a provoca o escaladare a prețurilor care amenință să arunce lumea într-o recesiune brutală, închipuiţi-vă cum va fi cu un boicot pe toată linia. Cei doi euro pe litrul de motorină pe care portughezii îi plătesc acum la pompe ar urca la trei, poate patru. Și costul energiei pentru fabricile portugheze, în loc de zece, așa cum este deja cazul, ar trebui înmulțit cu douăzeci.

Dar apoi primim imaginile și relatările celor care au supraviețuit ocupației ruse în orașe precum Bucea sau Irpin. Execuțiile sumare. Cadavrele cu mâinile legate la spate. Bărbatul ucis lângă un sac de cartofi. Gropile comune. Copiii asasinaţi pe când părinții lor încercau să-i ducă în locuri mai sigure. Un catalog de crime care nu le recunoaște decât o populație rusă înecată în propagandă și împiedicată de cenzură și câțiva negaţionişti occidentali alienaţi (inclusiv în Portugalia).

Catalogul ororilor îi obligă pe toți să ia decizii dificile. Expulzarea diplomaților, așa cum fac guvernele (și cel portughez), este anecdotică. Discuția (discretă) despre sfârșitul importurilor de cărbune din Rusia este insuficientă. Distrugerea mașinii de război a lui Putin va fi posibilă doar atunci când Europa va opri robineţii pentru gazul și pentru petrolul rusesc (și va exercita presiuni asupra altor parteneri pentru a face același lucru). Cert este că vor fi costuri. Și că nu cei de rând (cei mai săraci) le vor plăti. Dar, în numele decenței și al umanității, nu merită o sărăcire relativă și de moment?

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mult mai mult decât exportă. În primele cinci luni ale anului 2026, țara a exportat mărfuri în valoare de 1,376 miliarde de euro, dar a importat de 4,172 miliarde de euro, ceea ce a dus deficitul comercial la 2,795 miliarde de euro, cu 89,8 milioane de euro sau 3,3% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Doar în luna mai, exporturile au însumat 258,4 milioane de euro, cu 13,2% mai mult decât în mai 2025, însă cu 4,2% mai puțin decât în aprilie. Din totalul exporturilor, 79,5% au fost produse fabricate în Republica Moldova, în valoare de 1,094 miliarde de euro, în timp ce 20,5%, adică 282 milioane de euro, au reprezentat reexporturi.

63% din toate exporturile au avut ca destinație statele Uniunii Europene, unde au fost livrate mărfuri în valoare de 867 milioane de euro, cu 11,3% mai mult decât anul trecut. Alte 6,1% din exporturi au mers în țările CSI. România rămâne principalul cumpărător al produselor moldovenești, cu 26,5% din totalul exporturilor, urmată de Turcia (14,9%), Italia (9,8%), Cehia (8,5%), Ucraina (7,7%) și Germania (5,3%), aceste șase state concentrând 72,6% din exporturile Republicii Moldova.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la exporturile de semințe și fructe oleaginoase (+50,7%), cereale (+44,1%), uleiuri vegetale (+40,6%), legume și fructe (+10%) și articole prelucrate din metal, care au crescut de 1,6 ori. În schimb, au scăzut exporturile de energie electrică (-33,9%), produse petroliere (-35,6%), vehicule rutiere (-20,4%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (-12,1%).

La importuri, diferența rămâne uriașă. În perioada ianuarie-mai 2026, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 4,172 miliarde de euro, cu 5,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Numai în luna mai, importurile au ajuns la 806,8 milioane de euro, cu 6,5% mai mult decât în mai 2025, chiar dacă au fost cu 11,5% mai mici decât în aprilie.

Mai mult de jumătate din importuri, 55,7%, au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 2,323 miliarde de euro, iar 3% din țările CSI. România este și principalul furnizor al Moldovei, cu 24,2% din totalul importurilor, urmată de China (13,5%), Ucraina (9%), Germania (6,9%), Turcia (6,5%), Italia (4,8%) și Polonia (3,1%). Împreună, primele zece țări de origine asigură aproape 75% din toate importurile Republicii Moldova.

Cele mai multe importuri au fost gaze și produse industriale obținute din gaz (11,7% din total), produse petroliere (9,1%), vehicule rutiere (7%), mașini și aparate electrice (6,5%) și energie electrică (3,9%). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la importurile de produse petroliere (+24,9%), gaze (+11%), echipamente de telecomunicații (+23,3%) și îngrășăminte (+32,6%).

#date statistice #bunuri importate #export