Exporturile cu cereale din Ucraina sunt blocate la granița cu Polonia și în porturile de la Marea Neagră

În vestul Ucrainei, 1.100 de vagoane de tren încărcate cu cereale sunt blocate în apropierea punctului de trecere a frontierei feroviare cu Polonia, transportul de mărfuri în străinătate fiind aproape imposibil, informează Reuters.

Acestea sunt doar câteva dintre cele 24.190 de vagoane care transportă diverse mărfuri pentru export, inclusiv ulei vegetal, minereu de fier, metale, produse chimice și cărbune, care așteaptă de marți să tracă granița de vest a Ucrainei, potrivit datelor companiei de stat care administrează căile ferate.

În condițiile în care războiul continuă de-a lungul coastei de sud a țării și cu principalele porturi de la Marea Neagră blocate de armata Rusiei, Ucraina încearcă să exporte cereale și alte bunuri pe care le produce.

Dar, în timp ce Kievul caută rute alternative de export pe uscat, eforturile sale sunt îngreunate de problemele logistice și de birocrație, spun oficialii din industrie și comercianții de mărfuri.

Aflată la 130 de kilometri la nord de orașul Lviv, intersecția servește drept poartă pentru ruta feroviară ce ajunge la portul polonez Gdansk.

98% din cerealele Ucrainei erau transportate prin Marea Neagră

O problemă esențială îl reprezintă volumul mare de mărfuri care trebuie transportate pe o rută alternativă, ceea ce face ca vagoanele și personalul existent să nu mai fie suficiente. Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, exporta 98% din grâne prin Marea Neagră.

În vremuri mai bune, doar o parte foarte mică a exporturilor țării era transportată pe uscat cu trenul, din cauza costurilor mult mai mari decât cele necesare transportului maritim.

Dificultățile sunt agravate de problemele logistice, precum diferențele între ecartamentul căilor ferate utilizate în Ucraina și cele din țările vecine, inclusiv Polonia. Aceasta situație este o moștenire a perioadei sovietice.

În timp ce vestul țării a fost ferit de cele mai grele lupte și bombardamente, au existat totuși câteva atacuri cu rachete în apropiere de Lviv, inclusiv asupra instalațiilor petroliere, iar securitatea în zona de graniță este mult mai ridicată decât înainte de război.

În luna martie, datele oficiale emise de guvernul ucrainean au arătat că au fost exportate 1,4 milioane de tone de porumb și grâu, un sfert din cantitatea exportată în luna februarie și mult mai puțin decât cele 3 milioane de tone exportate în martie 2021.

În datele oficiale au fost, însă, incluse cerealele ce au fost încărcate în vasele blocate în porturile ucrainene, potrivit ministrului agriculturii, Taras Visoțki. Acesta a mai spus că doar 300.000 de tone de produse agricole au fost transportate cu trenul luna trecută.

Înainte de izbucnirea războiului, guvernul ucrainean prevedea că 65 de milioane de tone de cereale vor fi exportate în acest sezon, începând cu luna iulie a anului trecut. Acum, analiștii spun că Ucraina va putea să exporte doar 1 milion de tone în următoarele trei luni din cauza problemelor logistice.

Visoțki speră ca Ucraina să poată să exporte 1,5 milioane de tone de grâne cu trenul, un volum de trei ori mai mic decât cel care ar fi putut în mod normal să fie transportat pe apă.

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.