Exporturile cu cereale din Ucraina sunt blocate la granița cu Polonia și în porturile de la Marea Neagră

În vestul Ucrainei, 1.100 de vagoane de tren încărcate cu cereale sunt blocate în apropierea punctului de trecere a frontierei feroviare cu Polonia, transportul de mărfuri în străinătate fiind aproape imposibil, informează Reuters.

Acestea sunt doar câteva dintre cele 24.190 de vagoane care transportă diverse mărfuri pentru export, inclusiv ulei vegetal, minereu de fier, metale, produse chimice și cărbune, care așteaptă de marți să tracă granița de vest a Ucrainei, potrivit datelor companiei de stat care administrează căile ferate.

În condițiile în care războiul continuă de-a lungul coastei de sud a țării și cu principalele porturi de la Marea Neagră blocate de armata Rusiei, Ucraina încearcă să exporte cereale și alte bunuri pe care le produce.

Dar, în timp ce Kievul caută rute alternative de export pe uscat, eforturile sale sunt îngreunate de problemele logistice și de birocrație, spun oficialii din industrie și comercianții de mărfuri.

Aflată la 130 de kilometri la nord de orașul Lviv, intersecția servește drept poartă pentru ruta feroviară ce ajunge la portul polonez Gdansk.

98% din cerealele Ucrainei erau transportate prin Marea Neagră

O problemă esențială îl reprezintă volumul mare de mărfuri care trebuie transportate pe o rută alternativă, ceea ce face ca vagoanele și personalul existent să nu mai fie suficiente. Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, exporta 98% din grâne prin Marea Neagră.

În vremuri mai bune, doar o parte foarte mică a exporturilor țării era transportată pe uscat cu trenul, din cauza costurilor mult mai mari decât cele necesare transportului maritim.

Dificultățile sunt agravate de problemele logistice, precum diferențele între ecartamentul căilor ferate utilizate în Ucraina și cele din țările vecine, inclusiv Polonia. Aceasta situație este o moștenire a perioadei sovietice.

În timp ce vestul țării a fost ferit de cele mai grele lupte și bombardamente, au existat totuși câteva atacuri cu rachete în apropiere de Lviv, inclusiv asupra instalațiilor petroliere, iar securitatea în zona de graniță este mult mai ridicată decât înainte de război.

În luna martie, datele oficiale emise de guvernul ucrainean au arătat că au fost exportate 1,4 milioane de tone de porumb și grâu, un sfert din cantitatea exportată în luna februarie și mult mai puțin decât cele 3 milioane de tone exportate în martie 2021.

În datele oficiale au fost, însă, incluse cerealele ce au fost încărcate în vasele blocate în porturile ucrainene, potrivit ministrului agriculturii, Taras Visoțki. Acesta a mai spus că doar 300.000 de tone de produse agricole au fost transportate cu trenul luna trecută.

Înainte de izbucnirea războiului, guvernul ucrainean prevedea că 65 de milioane de tone de cereale vor fi exportate în acest sezon, începând cu luna iulie a anului trecut. Acum, analiștii spun că Ucraina va putea să exporte doar 1 milion de tone în următoarele trei luni din cauza problemelor logistice.

Visoțki speră ca Ucraina să poată să exporte 1,5 milioane de tone de grâne cu trenul, un volum de trei ori mai mic decât cel care ar fi putut în mod normal să fie transportat pe apă.

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi