Cum se calculează impozitul pe venit al persoanelor fizice care au creșteri de capital

07 Apr. 2022, 12:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Apr. 2022, 12:59 // Actual //  bani.md

Serviciul Fiscal de Stat informează că, persoanele fizice-cetățeni au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la data de 30 aprilie inclusiv a anului curent.

Reieșind din faptul că, data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației aferentă anului 2021 este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 03 mai 2022.

Pentru persoanele fizice, creşterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Potrivit Codului fiscal, active de capital constituie:

  1. acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător;
  2. proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;
  3. terenurile;
  4. opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Mărimea creşterii de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre venitul obţinut şi cheltuielile suportate pentru procurarea sau crearea activelor de capital. Cheltuielile respective urmează a fi confirmate în modul stabilit de art.42 din Codul fiscal și Ordinul Ministerului Finanțelor nr.40 din 6 februarie 2018.

Prin urmare, la înstrăinarea activului de capital, persoana fizică urmează să calculeze impozitul pe venit, luând în calcul suma impozabilă a creșterii de capital care constituie 50% din mărimea creșterii de capital, și să o impoziteze conform prevederilor art.15 lit.a) din Codul fiscal (12%).

Totodată, creșterea de capital nu este recunoscută în cazul:

  1. redistribuirii proprietății între soți sau între foștii soți;
  2. încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum și între soți;
  3. înstrăinării locuinței de bază – care este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puțin 3 ani și constiuie domiciliul/reședința acestuia în decursul ultimilor 3 ani până la momentul înstrăinării.

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 17:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2026, 17:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!