Războiul gazului unește Europa! Moldova e în corzi. Topul statelor dependente de metanul rușilor

Consiliul pentru Analiză Economică (CAE) din Franța, un think tank care face analize independente pentru Guvrnul Francez, a realizat o cercetare legată de impactul economic asupra statelor europene al instituirii unui embargou asupra livrărilor de gaze rusești în UE. Efectele nu ar fi catastrofale.

Impactul unui embargou asupra livrărilor de gaze rusești asupra Franței ar fi relativ modest, cu o scădere a venitului național brut estimată între 0,15 și 0,3%

Pentru Germania, impactul negativ asupra venitului național brut este însă real (de la aproximativ 0,3% și până la 3% în scenariile cele mai pesimiste) dar este, în general, moderat, și poate fi absorbit.

Același lucru este valabil și pentru Uniunea Europeană în ansamblu, deși există o diferențe mari de impact al șocului între țările membre. eterogenitate semnificativă în Pentru unele țări UE, consecințele pot fi destul de severe: Lituania, Bulgaria, Slovacia, Finlanda sau Republica Cehă pot înregistra scăderi ale venitului național intre 1 si 5%.

Aceste estimări iau în considerare efectele în cascadă de-a lungul lanțurilor valorice de producție într-un model care ia în calcul 30 de sectoare și 40 de țări. În ciuda impreciziei acestui tip de exercițiu de simulare, ordinele de mărime par foarte robuste: putem exclude, aproape sigur, un scenariu de scădere a PIB cu peste 1% pentru Franța, de exemplu.

Impactul relativ scăzut al unui embargo (cu excepția țărilor menționate mai sus) poate fi explicat prin faptul că, chiar și pe termen scurt, companiile și economia în ansamblu pot înlocui (chiar dacă parțial) sursele de energie cu altele și bunuri intermediare sau finale produse acum cu altele. Analiza experiențelor istorice ale unor șocuri foarte puternice (Fukushima în Japonia sau pandemia COVID în China) cu potențiale efecte de-a lungul lanțurilor valorice de producție arată, de asemenea, că firmele sunt capabile să minimizeze impactul șocului. Această înlocuire, chiar și parțială, ajută la atenuarea semnificativă a impactului șocului.

Aceste estimări nu iau în considerare în mod explicit efectele de amplificare a ciclului economic („efecte neo‐keynesiene”) care pot contracta în continuare cererea agregată și pot duce la dificultăți financiare pentru unele firme. Dar trebuie remarcat faptul că acestea pot fi compensate pe baza unor ipoteze conservatoare referitoare la, spre exemplu, elasticitatea substituției. Un scenariu pesimist cu fricțiuni “neo-keynesiene” ar dubla impactul negativ în absența oricărui răspuns de politică economică. În practică însă, răspunsurile politice (cum ar fi politicile de plată a șomajului parțial, sau de salvare a mai multor industriile expuse) pot atenua o parte semnificativă a acestui impact. Acest lucru indică însă importanţa mixului de politici (monetare şi fiscale) care trebuie să însoţească un embargo.

O alternativă la un embargo total este introducerea unei taxe vamale de 40% pentru toate importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va conduce o reducere bruscă a importurilor de energie din Rusia. Rezultatele noastre preliminare sugerează că un astfel de tarif reduce cu aproximativ 80% cantitățile importate (comparativ cu 100% în cazul unui embargo). Mai presus de toate, pierderile economice, mai ales pentru ţările cele mai dependente de aprovizionarea Rusiei (Lituania, Bulgaria…) sunt mult reduse în comparaţie cu cele generate de un embargo: de trei sau patru ori mai mici. pierderile sunt împărţite la aproximativ 3 sau 4. Diferențele între cele două tipuri de abordări ar fi foarte mici pentru țări ca Franța, pe de altă parte. Rațiunea pentru care pierderile, în cazul impunerii taxei vamale și nu a unui embargo, vor fi diminuate, este că restul de 20% din importurile care ar mai rămâne merg către ţările şi companiile care sunt cel mai dependente de această sursă de aprovizionare.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În prezent, prețul mediu de achiziție este 620 de dolari pentru Republica Moldova. Potrivit prognozelor, prețul mediu de achiziție pentru acest an va fi peste 700-730 de dolari.

#metan #dependenta #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.