Regele cerealelor, în topul exportatorilor în 2023! Republica Moldova a vândut străinilor 1,1 milioane tone de grâne

Potrivit unei analize realizate de Iurie Rija de la Asociaţia Exportatorilor şi Importatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere, Republica Moldova a înregistrat în anul 2023 un nivel impresionant de export de grâu, atingând o cifră de 1,1 milioane de tone. Acest lucru reprezintă o creștere semnificativă de 3,9 ori comparativ cu anul precedent, și o creștere modestă de 5,3% față de 2021.

Cu toate acestea, prețul mediu de export pentru grâu în 2023 a scăzut semnificativ, atingând cel mai redus nivel din ultimii trei ani, cu o valoare de 3,77 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere de 29,7% față de anul anterior și chiar sub 10,5% față de 2021.

Această tendință nu este specifică doar Republicii Moldova, ci și pe piețele globale, unde prețurile cerealelor au fost în declin în 2023, conform indicelui FAO, situându-se cu 15,4% sub media din 2022, datorită unei bune aprovizionări a piețelor.

În sezonul 23/24, exportul de grâu din Republica Moldova a continuat să fie semnificativ, cu un volum de 905 mii tone exportate din iulie până în ianuarie, reprezentând aproximativ 70-75% din recolta globală estimată la 1 200 – 1 300 mii tone.

Iurie Rija observă că prețul mediu de export al grâului a cunoscut fluctuații pe parcursul anului 2023, cu o valoare de 3,39 lei/kg în decembrie 2023 și de 3,44 lei/kg în ianuarie 2024, comparativ cu 3,54 lei/kg în iulie 2023. În comparație cu decembrie 2022 și decembrie 2021, când prețurile au fost mult mai ridicate, de 5,37 lei/kg, respectiv 4,82 lei/kg, se observă o scădere semnificativă.

Din totalul de 1 136 mii tone de grâu exportat în 2023, aproximativ 86% au fost exportate de către primele 20 de companii. Compania Agrofloris-Nord SRL, controlată de holdingul TransOil al milionarului Vaja Jhashi, s-a clasat pe primul loc, cu o cotă de 12,36%, urmată de Orom Imexpo SRL cu 11%, și de Rostan Plus SRL din Transnistria pe locul trei, cu 113,8 mii tone exportate.

România a fost principalul destinatar al exporturilor moldovenești de grâu în 2023, absorbând aproximativ 62% din totalul exporturilor, urmată de Turcia și apoi de Indonezia, Grecia și Malaiesia.

Guvernul pregătește o reformă fiscală amplă, axată pe stimularea economiei și combaterea evaziunii fiscale, fără majorări generalizate de taxe, a declarat premierul Vasile Tofan, care a prezentat, în debutul ședinței Executivului, principalele direcții ale conceptului care va fi lansat joi în consultări publice.

Potrivit șefului Guvernului, obiectivul principal al reformei nu este creșterea încasărilor la buget prin taxe mai mari, ci stimularea dezvoltării economiei.

„Vom taxa munca mai puțin, vom încuraja investițiile, vom taxa mai mult viciile și foarte atent vom uniformiza anumite cote de TVA”, a declarat premierul.

Executivul intenționează să reducă povara fiscală asupra angajaților, în special pentru persoanele cu venituri mici, și să majoreze salariul minim.

Potrivit premierului, această abordare ar trebui să reducă atractivitatea salariilor achitate „în plic” și să încurajeze atât angajatorii, cât și angajații să activeze legal.

Totodată, Tofan a recunoscut existența unor practici de evitare a impozitelor.

„Mulți angajatori își plătesc dividendele, pentru că rata este relativ joasă, iau acești bani în cash și îi plătesc angajaților”, a spus premierul, precizând că Guvernul urmărește eliminarea acestor mecanisme.

Șeful Executivului a subliniat că evaziunea fiscală nu poate fi combătută doar prin sporirea numărului de inspectori.

„Trebuie să construim taxele de așa manieră încât să facem evaziunea mai puțin atractivă”, a afirmat acesta.

Un alt pilon al reformei îl constituie stimularea reinvestirii profiturilor în economia Republicii Moldova.

„Trebuie să încurajăm business-urile să investească banii pe care îi câștigă aici, nu să-i ducă în România, în Dubai sau în altă parte”, a declarat premierul.

Guvernul pregătește și o majorare a taxelor pentru produsele și activitățile considerate nocive.

Premierul a declarat că fumatul trebuie taxat mai mult și a făcut o mărturisire personală, spunând că tatăl său a fost internat de trei ori în stare gravă din cauza fumatului.

Pe lângă tutun și alcool, Executivul va revizui și taxarea jocurilor de noroc.

„Moldovenii cheltuie anual 10 miliarde de lei pe jocuri de noroc și loterii. Cu toții ne-am dori ca acești bani să fie cheltuiți pentru cărți, pentru învățare, pentru sănătate și nu pentru jocuri de noroc”, a declarat Tofan.

Premierul a precizat însă că taxele vor fi ajustate astfel încât jucătorii să nu migreze către platforme ilegale.

Vasile Tofan a admis că prima versiune a reformei privind TVA a fost „prea ambițioasă” și nu a ținut suficient cont de vulnerabilitățile economice.

Noua abordare va proteja produsele și serviciile esențiale, inclusiv alimentele, gazele naturale și energia.

„Am auzit oamenii și vom veni cu o manieră mult mai echilibrată”, a spus premierul.

Conceptul reformei fiscale va fi prezentat joi, după care va fi supus consultărilor cu mediul de afaceri și societatea civilă.

Potrivit lui Tofan, noua politică fiscală urmărește patru obiective. Este vorba de reducerea taxării muncii, stimularea investițiilor, descurajarea viciilor prin impozitare și revizuirea echilibrată a unor cote de TVA, astfel încât economia să crească, iar veniturile bugetare să se majoreze ca efect al dezvoltării economice, nu al unei poveri fiscale mai mari.