Relația dintre APP și „Lagardere” a început cu mult înainte de anunțarea concursului

Noi dovezi sugerează că legătura dintre compania franceză „Lagardere” și autoritățile moldovene a fost stabilită imediat după revenirea aeroportului din Chișinău în proprietatea statului. O investigație recentă realizată de bloggerul Eugen Luchianiuc a scos la iveală informații care ar putea schimba percepția asupra licitației pentru spațiile comerciale de la aeroport.

Potrivit documentelor obținute, o broșură trimisă de „Lagardere” Agenției Proprietății Publice (APP) în primăvara anului 2023, după naționalizarea aeroportului, indică faptul că întreg caietul de sarcini al licitației a fost construit pe baza ofertei companiei franceze. Detaliile tehnice, schemele de amplasare a magazinelor și planul de marketing sunt aproape identice cu cele prezentate de „Lagardere”.

Blogherul Eugen Luchianiuc susține că interacțiunile dintre „Lagardere” și APP au început cu mult înainte de anunțul oficial al licitației, având în vedere că scrisoarea de intenție a fost trimisă anterior publicării anunțului. „Toate datele din prezentare sunt din 2022, iar lipsa aeroportului București din portofoliul companiei în 2023 confirmă că relația era deja stabilită”, afirmă bloggerul.

Mai mult, se pare că întreg caietul de sarcini a fost preluat integral din oferta Lagardere, inclusiv planul de marketing și amplasarea unităților de vânzare. Detaliile prezentate de blogger arată o practică de plagiat în formularea cerințelor.

O eroare tehnică, făcută din grabă, a împiedicat „Lagardere” să câștige prima licitație. APP a considerat că numărul aeroporturilor operate de companie nu corespundea cerințelor, ceea ce a dus la invalidarea ofertei lor. Însă, după modificările legislative și ajustările aduse caietului de sarcini, compania franceză a rămas singurul participant la licitațiile ulterioare.

Deși anunțul oficial privind închirierea spațiilor comerciale a fost făcut la sfârșitul anului trecut, documentele sugerează că discuțiile au avut loc cu mult înainte, iar licitația era văzută ca o formalitate, cu „Lagardere” ca favorit.

Recent, încercările de a relua licitația, amânate de mai multe ori, au dus la o nouă rundă programată pentru 28 septembrie, în care „Lagardere” rămâne din nou singurul participant. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului și la legitimitatea relațiilor dintre autorități și companiile private implicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#duty free #Aeroport #Sor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.