Relația dintre APP și „Lagardere” a început cu mult înainte de anunțarea concursului

Noi dovezi sugerează că legătura dintre compania franceză „Lagardere” și autoritățile moldovene a fost stabilită imediat după revenirea aeroportului din Chișinău în proprietatea statului. O investigație recentă realizată de bloggerul Eugen Luchianiuc a scos la iveală informații care ar putea schimba percepția asupra licitației pentru spațiile comerciale de la aeroport.

Potrivit documentelor obținute, o broșură trimisă de „Lagardere” Agenției Proprietății Publice (APP) în primăvara anului 2023, după naționalizarea aeroportului, indică faptul că întreg caietul de sarcini al licitației a fost construit pe baza ofertei companiei franceze. Detaliile tehnice, schemele de amplasare a magazinelor și planul de marketing sunt aproape identice cu cele prezentate de „Lagardere”.

Blogherul Eugen Luchianiuc susține că interacțiunile dintre „Lagardere” și APP au început cu mult înainte de anunțul oficial al licitației, având în vedere că scrisoarea de intenție a fost trimisă anterior publicării anunțului. „Toate datele din prezentare sunt din 2022, iar lipsa aeroportului București din portofoliul companiei în 2023 confirmă că relația era deja stabilită”, afirmă bloggerul.

Mai mult, se pare că întreg caietul de sarcini a fost preluat integral din oferta Lagardere, inclusiv planul de marketing și amplasarea unităților de vânzare. Detaliile prezentate de blogger arată o practică de plagiat în formularea cerințelor.

O eroare tehnică, făcută din grabă, a împiedicat „Lagardere” să câștige prima licitație. APP a considerat că numărul aeroporturilor operate de companie nu corespundea cerințelor, ceea ce a dus la invalidarea ofertei lor. Însă, după modificările legislative și ajustările aduse caietului de sarcini, compania franceză a rămas singurul participant la licitațiile ulterioare.

Deși anunțul oficial privind închirierea spațiilor comerciale a fost făcut la sfârșitul anului trecut, documentele sugerează că discuțiile au avut loc cu mult înainte, iar licitația era văzută ca o formalitate, cu „Lagardere” ca favorit.

Recent, încercările de a relua licitația, amânate de mai multe ori, au dus la o nouă rundă programată pentru 28 septembrie, în care „Lagardere” rămâne din nou singurul participant. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului și la legitimitatea relațiilor dintre autorități și companiile private implicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#duty free #Aeroport #Sor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.

#dobinda #credite #BNM