Republica Moldova pe cale să devină grânarul Europei. A exportat cereale în sumă de 133 mil. USD

Republica Moldova a exportat cereale în sumă de 133 mil. cu o pondere de 20% în totalul exporturilor de 667 mil. USD. Livrările de cereale s-au majorat de 5,8 ori în primele două luni ale anului 2023 fașă de perioada similară a anului precedent, relevă datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile mai mari de cereale se datorează recoltei bogate de anul trecut. Astfel, Productivitatea medie per hectar de pe suprafața deja recoltată este de 4,5 tone de grâu, ceea ce e un record pentru Republica Moldova.

Republica Moldova a beneficiat și de o conjunctură internațională favorabilă și a unui preț bun pentru cerealele produse în regiunea Mării Negre. Astfel, după ce cei mai mari exportatori, Canada și Statele Unite, au fost lovite de valuri de arșiță, care au compromis parțial recoltele acestor țări, iar Europa de vest a fost lovită de intemperii, care au provocat pierderi, și în Rusia situația nu a fost chiar de bună.

În regiune, România este cel mai mare exportator de grâu din Europa. Livrările de grâu moale din Uniunea Europeană în sezonul 2021/22, care au început la 1 iulie anul trecut, au ajuns la 16,92 milioane de tone.

În rândul statelor membre din UE, Franţa a exportat până acum 4,97 milioane de tone de grâu, urmată de România, cu 4,64 milioane de tone, şi Germania, cu 1,98 milioane de tone. Algeria a fost principala destinaţie pentru grâul din UE, cu 2,58 milioane de tone livrate până acum, în timp ce China şi Egiptul sunt la egalitate, cu 1,64 milioane de tone fiecare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#grau #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.