Investițiile imobiliare în România sunt o metodă legală de a evita anularea documentelor românești

Peste 160.000 de buletine de identitate românești au fost anulate din 2023 până în prezent, potrivit datelor oficiale ale autorităților din România. S-a întâmplat în urma controalelor privind stabilirea domiciliului și a verificărilor administrative asupra cărților de identitate, odată cu modificarea legii privind obținerea cetățeniei române.

Aproximativ două treimi dintre aceste documente aparțin cetățenilor moldoveni. Aceasta procedură administrativă generează incertitudine privind dreptul de ședere, accesul la servicii și stabilitatea pe termen lung.

În acest context, specialiștii în imobiliare observă o schimbare de comportament: oamenii caută soluții legale și sigure, care să nu depindă de modificări legislative sau interpretări administrative.

„Una dintre soluțiile analizate tot mai des este stabilirea legală a reședinței la domiciliul propriu, prin deținerea unui imobil, acolo unde legislația permite acest lucru. Reședința legată de o proprietate oferă mai multă stabilitate decât șederea temporară sau declararea unei adrese care poate fi contestată”, susțin experții Proimobil.

Datele arată că România rămâne o piață activă. Anual, aici se înregistrează peste 160.000 de tranzacții imobiliare.

Experții imobiliari subliniază că nu este vorba despre mutarea dintr-o țară în alta, ci despre o analiză atentă a riscurilor într-un context legislativ tot mai strict.

Anularea documentelor a determinat mulți cetățeni să își regândească opțiunile de stabilitate. Pentru cei care vor să evite riscuri pe viitor, claritatea juridică și o reședință stabilă, la domiciliul propriu, devin criterii tot mai importante atunci când iau o decizie.

În ceea ce privește prețurile, media pe metru pătrat în orașele din România este de aproximativ 1.600–1.800 de euro, valori apropiate de cele din Chișinău, unde prețurile ajung la 1.700–1.900 de euro pe metru pătrat.

#investiții imobiliare #ceetățenie româna #buletine anulate #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.