Investițiile imobiliare în România sunt o metodă legală de a evita anularea documentelor românești

Peste 160.000 de buletine de identitate românești au fost anulate din 2023 până în prezent, potrivit datelor oficiale ale autorităților din România. S-a întâmplat în urma controalelor privind stabilirea domiciliului și a verificărilor administrative asupra cărților de identitate, odată cu modificarea legii privind obținerea cetățeniei române.

Aproximativ două treimi dintre aceste documente aparțin cetățenilor moldoveni. Aceasta procedură administrativă generează incertitudine privind dreptul de ședere, accesul la servicii și stabilitatea pe termen lung.

În acest context, specialiștii în imobiliare observă o schimbare de comportament: oamenii caută soluții legale și sigure, care să nu depindă de modificări legislative sau interpretări administrative.

„Una dintre soluțiile analizate tot mai des este stabilirea legală a reședinței la domiciliul propriu, prin deținerea unui imobil, acolo unde legislația permite acest lucru. Reședința legată de o proprietate oferă mai multă stabilitate decât șederea temporară sau declararea unei adrese care poate fi contestată”, susțin experții Proimobil.

Datele arată că România rămâne o piață activă. Anual, aici se înregistrează peste 160.000 de tranzacții imobiliare.

Experții imobiliari subliniază că nu este vorba despre mutarea dintr-o țară în alta, ci despre o analiză atentă a riscurilor într-un context legislativ tot mai strict.

Anularea documentelor a determinat mulți cetățeni să își regândească opțiunile de stabilitate. Pentru cei care vor să evite riscuri pe viitor, claritatea juridică și o reședință stabilă, la domiciliul propriu, devin criterii tot mai importante atunci când iau o decizie.

În ceea ce privește prețurile, media pe metru pătrat în orașele din România este de aproximativ 1.600–1.800 de euro, valori apropiate de cele din Chișinău, unde prețurile ajung la 1.700–1.900 de euro pe metru pătrat.

#investiții imobiliare #ceetățenie româna #buletine anulate #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.