Republica Moldova, pe cale să devină regatul contrabandei cu țigări în România. Pe primul loc este Bulgaria

Recenta analiză a Novel Research a relevat o ușoară creștere a pieței negre a țigaretelor în România, care a ajuns la 8,6% din totalul consumului în septembrie 2024, față de 8,4% în iulie. Această tendință îngrijorătoare nu afectează doar România, ci are și implicații semnificative pentru Republica Moldova, țară adesea menționată ca un furnizor important de țigarete contrafăcute.

În contextul în care contrabanda din România rămâne la un nivel relativ constant, regiunea nord-est este cea mai afectată, cu o creștere de 3,8 puncte procentuale (p.p.), atingând 21,3%. Această creștere subliniază cum, din cauza lipsei controlului vamal între România și Moldova, țigările contrabande se află într-o expansiune alarmantă, iar Moldova devine un jucător cheie în acest proces.

Din datele prezentate, se observă o scădere a contribuției Moldovei la piața neagră de țigarete, de la 22,4% la 19,1%, ceea ce poate indica o diversificare a surselor de aprovizionare în România. Cu toate acestea, prețurile mai mici ale țigaretelor din Moldova, combinate cu regimul de accize favorabil, continuă să facă din țară o destinație atrăgătoare pentru contrabandă. O creştere se înregistrează şi în nord-vest, cu 2,5 p.p. până la 8,4%. Pe de altă parte, piaţa neagră scade semnificativ în vest, cu 4,4 p.p. până la 3,7%. Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, cea mai mare pondere o deţine Bulgaria (28,3%), aflându-se în creştere abruptă cu 9,4 p.p

Marian Marcu, directorul Novel Research, a subliniat: „Diferențele de accize dintre cele două țări contribuie semnificativ la contrabandă. În Moldova, nivelul accizei este mult mai scăzut comparativ cu România, ceea ce stimulează comerțul ilegal.”

Gilda Lazăr de la JTI a menționat că, pentru a combate această problemă, se derulează o campanie anti-contrabandă în ambele țări. „Colaborăm cu autoritățile din România și Moldova pentru a reduce traficul ilegal. Instruirea echipelor canine din Ucraina este un exemplu de eforturi internaționale pentru a face față acestei amenințări,” a declarat ea.

Pe de altă parte, Roxana Pîntea de la Philip Morris a subliniat că tendințele de creștere a contrabandei se intensifică în lunile de iarnă, ceea ce face necesară o cooperare mai strânsă între autoritățile din cele două țări. „Un control eficient și predictibilitatea fiscală sunt esențiale pentru a combate efectele contrabandei asupra economiei locale,” a subliniat ea.

În concluzie, creșterea contrabandei cu țigarete în România are un impact direct asupra Republicii Moldova, subliniind necesitatea unor măsuri proactive și colaborative pentru a stopa această tendință și a proteja economiile celor două țări.

#contrabanda #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.