Guvernul comunist al Cubei se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa de la prăbuşirea URSS din 1991. Ţara este măcinată de o criză energetică fără precedent, suprapusă peste o penurie severă de alimente, combustibil, apă şi medicamente, rezultatul unei prăbuşiri economice de amploare, scrie Financial Times.
„Guvernul cubanez şi partidul comunist se confruntă cu cea mai gravă criză de la căderea Uniunii Sovietice, atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Guvernul este falit, şi nu mai poate să importe suficiente alimente sau combustibil” a declarat Bill LeoGrande, cercetător la American University din Washington.
Reţeaua naţională de electricitate a cedat de patru ori în ultimele patru zile, lăsând cea mai mare parte a ţării, inclusiv capitala Havana, fără curent electric. Locuitorii au fost nevoiţi să care găleţi cu apă din cisterne sau fântâni până la casele lor şi să stea la coadă ore întregi pentru pâine şi alte produse esenţiale. Şcolile şi micile businessuri s-au închis temporar, în timp oamenii furioşi au ieşit pe străzi pentru a protesta.
Într-o încercare de calma spiritele, preşedintele Miguel Díaz-Canel a apărut duminică seara la televiziunea de stat îmbrăcat în uniformă militară pentru a avertiza cubanezii să nu ia parte la „vandalism”.
În timp ce autorităţile cubaneze se străduiau să reconecteze reţeaua electrică învechită a ţării, un uragan de categoria unu s-a abătut asupra estului insulei, provocând ploi abundente şi vânturi puternice în zonă, exacerbând problemele deja existente.
Criza energetică survine într-un moment periculos pentru Cuba, care se chinuie să asigure populaţiei resurse vitale, precum alimente, apă şi colectarea gunoiului, şi ale cărei economie a fost afectată de cererea turistică slabă şi de sancţiunile severe ale SUA.
Cubanezii sunt obişnuiţi cu penele de curent, însă problema a devenit din ce în ce mai gravă , întreruperile de patru ore fiind o caracteristică obişnuită a vieţii în Havana, în timp ce în mediul rural acestea durează adesea mai mult de 12 ore pe zi.
Într-un discurs adresat naţiunii săptămâna trecută, prim-ministrul Manuel Marrero a declarat că ţara nu îşi mai poate permite să cumpere suficient combustibil de pe piaţa internaţională pentru a produce energia de care are nevoie.
Livrările din partea aliaţilor internaţionali ai Cubei nu compensează deficitul. Venezuela a redus considerabil livrările de petrol către Cuba în ultimii ani şi, deşi Rusia a crescut livrările de ţiţei, acestea nu sunt suficiente pentru a alimenta insula. China instalează panouri solare pe insulă, dar acesta este un proiect pe termen lung, care nu rezolvă criza din prezent.
Mai mult, guvernul nu a reuşit să întreţină centralele electrice din epoca sovietică şi nu a implementat pe deplin reformele promise, orientate spre piaţă, care ar putea ajuta la tranziţia către o economie mai deschisă.
Embargoul american este sursa penuriei de combustibil. Administraţia Biden a păstrat în vigoare toate măsurile economimce luate împotriva Cubei în era Trump, care, potrivit economiştilor, împiedică miliarde de dolari să intre în conturile statului în fiecare an.
Embargoul american a privat statul cubanez de „„apacitatea de a face multe lucruri, inclusiv de a importa piese de schimb şi combustibil pentru producţia de electricitate”, a declarat Fulton Armstrong, un fost ofiţer naţional de informaţii al SUA pentru America Latină.
Analiştii spun că, pentru a asigura o aprovizionare cu energie sustenabilă , Cuba trebuie să înlocuiască centralele electrice din era sovietică, majoritatea fiind vechi de aproape o jumătate de secol.
„Soluţia este o reformă radicală şi investiţii externe”, a declarat Ricardo Torres, cercetător la Centrul pentru studii latino-americane de la American University.
