Republica Moldova și Japonia își consolidează cooperarea economică

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) și Camera de Comerț și Industrie din Osaka (Osaka CCI) au semnat un Memorandum de Înțelegere menit să consolideze colaborarea economică și schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Japonia.

Documentul stabilește cadrul pentru promovarea investițiilor bilaterale, facilitarea accesului la informații despre tendințele pieței și extinderea cooperării dintre mediile de afaceri din cele două țări.

La ceremonia de semnare, Republica Moldova a fost reprezentată de Mihai Bîlba, vicepreședinte al CCI, iar partea japoneză de Junzo Tateno, vicepreședinte al Osaka CCI. La eveniment a fost prezentă ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, dar și ambasadorul Republicii Moldova în Japonia, E.S. Dumitru Socolan.

În continuarea ceremoniei, la sediul Japan External Trade Organization (JETRO) a avut loc o reuniune economică moldo-româno-niponă, organizată în parteneriat cu Arhipelago Interactive (România) și EU-Japan Centre for Industrial Cooperation (Japonia), în cadrul proiectului Enterprise Europe Network (EEN). Evenimentul a reunit peste 50 de agenți economici din cele trei țări, oferind o platformă pentru întâlniri B2B și identificarea de noi oportunități de cooperare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mihai Bîlba a prezentat profilul economic al Republicii Moldova, evidențiind sectoarele strategice pentru investiții și sprijinul guvernamental oferit investitorilor străini. De asemenea, participanții japonezi au fost familiarizați și cu potențialul economic al României, pentru a sublinia avantajele regionale ale Europei de Est.

Un domeniu-cheie al colaborării îl reprezintă sectorul vitivinicol, care începând cu 2024 este activ prezent pe piața niponă, consolidat prin deschiderea reprezentanței Wine of Moldova Japan la Tokyo. Participarea la târguri internaționale majore, precum Japan’s Food Export Fair 2025, și acțiunile de promovare dedicate au dus la o creștere semnificativă a exporturilor de vin moldovenesc – +31% în volum și +60% în valoare în primele șapte luni ale anului 2025 față de perioada similară a anului trecut.

Evenimentul a fost susținut de Agenția de Investiții a Republicii Moldova, care promovează țara ca destinație atractivă pentru investiții și sprijină internaționalizarea companiilor moldovenești.

#acord #Camera de Comerț #economie #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice a publicat „Raportul privind valoarea de bilanț a patrimoniului întreprinderilor de stat, la situația din 1 ianuarie 2025. Datele agregate pentru 161 de întreprinderi de stat indică un portofoliu cu 23,10 miliarde lei capital propriu, 12,03 miliarde lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,72 miliarde lei valoarea terenurilor aflate în folosință. Profitul net cumulat raportat este de 511,78 milioane lei.

Din totalul raportat, întreprinderile din portofoliul Agenției Proprietății Publice concentrează grosul patrimoniului: 20,80 mld. lei capital propriu (≈ 90% din total), 505,74 mln. lei profit net (≈ 99% din total), 9,50 mld. lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,63 mld. lei valoarea terenurilor.

Cele mai mari valori de capital propriu apar la: I.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” – 13,79 mld. lei (și cea mai mare valoare a mijloacelor fixe: 5,23 mld. lei), I.S. „Calea Ferată din Moldova” – 3,14 mld. lei capital propriu (dar cu pierderi mari) și I.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 1,24 mld. lei capital propriu.

La capitolul profit net, se detașează: Aeroportul Internațional Chișinău – 337,07 mln. lei profit, Poșta Moldovei – 52,87 mln. lei, Portul Fluvial Ungheni – 37,57 mln. lei, MOLDATSA – 29,49 mln. lei.

În ceea ce privește pierderile, Calea Ferată din Moldova a contabilizat 322,63 mln. lei, Moldelectrica – -62,25 mln. lei, Moldtranselectro – -38,79 mln. lei și Aeroportul Internațional Mărculești – -23,58 mln. lei.

Suprafața totală a imobilelor raportate ajunge la 20,52 milioane m², însă doar 161,6 mii m² sunt transmise în locațiune/comodat (sub 1% din total). Suprafața terenurilor aflate în folosință este de 541,47 milioane metri pătrați.