VIDEO Briefingul Zilei: Limba română, unica stăpână în Republica Moldova

Despre denumirea oficială a limbii pe care o vorbește populația Republicii Moldova se discută ani la rândul. Politicienii care se perindă de la guvernare la opoziție au divizat populația cu moldoveneasca și româna.

Cât de paradoxal nu ar fi, atunci când se redacta Constituția țării, nu au existat discuții la subiect. În prima varianta nu se pomenea nimic despre pretinsa limbă moldovenească.

Ulterior, mandatul Comisiei care elabora Constituția a expirat, concomitent cu cel al primului Parlament. S-a format altă componență, iar noii membri au editat prevederile și au punctat că în Republica Moldova se vorbește moldovenească, în baza grafiei latine.

În 2023, Curtea Constituțională a stabilit definitiv că vorbim româna, însă disputele nu s-au încheiat. Politicienii încă mai folosesc subiectul pentru a manipula electoratul. Pe lângă limbă, oamenilor li se insuflă că li s-ar fura și credința, pentru că avem două Mitropolii și sărbătorim de două ori Crăciunul. De parcă nu am spune aceleași rugăciuni și ne-am ruga aceluiași Dumnezeu.

Declarații despre românizare, pierderea identității naționale și pretinsa colonizare se tot aud și până astăzi din Rusia și agenții lor. Doar că oficialii de la Kremlin uită să menționeze că unicii care ne-au știrbit identitatea națională după 1812 și o fac până astăzi tot de la Moscova sunt.

De la deportări și închiderea bisericilor, până la război pe Nistru și говори на нормальном языке, toate de la ei vin.

Celor din regiunea separatistă, care pretind că vorbesc într-o pretinsă moldovenească, în baza grafiei chirilice, le amintim că de la Roma ne tragem, de la Dacia Traiană.

#Briefingul Zilei #Traian Stoianov #limba romana

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.