Reședința familiei prințesei Diana, la vânzare pentru aproape 13 milioane de euro

Casa familiei prinţesei Diana a fost scoasă la vânzare pentru prima dată în 22 de ani, la preţul de 10,95 milioane de lire sterline, adică aproape 13 milioane de euro, pe site-urile Whetherell şi Chestertons.

Casa, construită la începutul anilor 1980, a aparţinut contesei Raine Spencer, soacra lui Lady Di. Înaltă de patru etaje, aceasta este situată în Mayfair, Londra.

„Cu legăturile sale cu aristocraţia şi regalitatea, ne aşteptăm ca această casă să atragă un interes puternic din partea cumpărătorilor exigenţi din întreaga lume. Aceasta este o casă trofeu cu o istorie ilustră”, a declarat Danish Arif, şeful vânzărilor Mayfair la Chestertons, potrivit Cityam.

Casa de 430 de metri pătraţi are mai multe camere, inclusiv un hol de primire, o sală de recepţie, mai multe bucătării, un lounge, o bibliotecă, două dormitoare cu dressing-uri şi băi proprii, un apartament separat cu un lounge care se deschide pe o terasă orientată spre sud, un dormitor pentru oaspeţi şi locuinţe pentru personal. O scară duce la fiecare dintre cele patru etaje.

Potrivit agenţiei imobiliare Wetherell, casa are un DPE (diagnostic de performanţă energetică) de clasa E.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diana #vinzare #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.