Reședința familiei prințesei Diana, la vânzare pentru aproape 13 milioane de euro

Casa familiei prinţesei Diana a fost scoasă la vânzare pentru prima dată în 22 de ani, la preţul de 10,95 milioane de lire sterline, adică aproape 13 milioane de euro, pe site-urile Whetherell şi Chestertons.

Casa, construită la începutul anilor 1980, a aparţinut contesei Raine Spencer, soacra lui Lady Di. Înaltă de patru etaje, aceasta este situată în Mayfair, Londra.

„Cu legăturile sale cu aristocraţia şi regalitatea, ne aşteptăm ca această casă să atragă un interes puternic din partea cumpărătorilor exigenţi din întreaga lume. Aceasta este o casă trofeu cu o istorie ilustră”, a declarat Danish Arif, şeful vânzărilor Mayfair la Chestertons, potrivit Cityam.

Casa de 430 de metri pătraţi are mai multe camere, inclusiv un hol de primire, o sală de recepţie, mai multe bucătării, un lounge, o bibliotecă, două dormitoare cu dressing-uri şi băi proprii, un apartament separat cu un lounge care se deschide pe o terasă orientată spre sud, un dormitor pentru oaspeţi şi locuinţe pentru personal. O scară duce la fiecare dintre cele patru etaje.

Potrivit agenţiei imobiliare Wetherell, casa are un DPE (diagnostic de performanţă energetică) de clasa E.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diana #vinzare #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat în timpul summitului european că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de aproape 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare.

Preşedintele Comisiei Europene a susţinut în faţa liderilor europeni că, între anii 1991 şi 2021, Rusia şi China au investit în sectorul apărării cu aproximativ 400 de miliarde de euro mai mult decât Uniunea Europeană, potrivit unor surse diplomatice, transmite agenţia de presă EFE.

Ursula von der Leyen a amintit că bugetul multianual al UE până în 2027 are alocată pentru finanţarea proiectelor de securitate şi apărare 11,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.

Preşedintele Comisiei Europene nu a detaliat tema finanţării celor 500 de miliarde de euro, menţionând doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum ar fi de exemplu Germania şi Olanda.

Comisia Europeană a propus anterior o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerând-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Acesta din urmă a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, recunoscând totuşi că iniţiativa sa implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.