Restaurantele din Ungaria rămân fără bucătari, și localurile de LUX au probleme. Își „fură” angajații unii de la alții

În Ungaria, care a devenit dependentă de industria auto şi de marii producători de maşini germani, oamenii dispuşi să muncească sezonier sunt aproape de negăsit, hoteluriscrie Ziarul Financiar.

În presa ungară abundă poveştile despre necazurile create în industria restaurantelor şi hotelurilor de penuria de forţă de muncă şi acutizate de pandemie. Un restaurant a ajuns să stea închis lunea pentru că nu are bucătari, scrie atv.hu.

În alt loc, pe mese apare adesea semnul „rezervat“ pentru că, de asemenea, nu există suficienţi bucătari, dar nici ospătari. Penuria de forţă de muncă afectează aproape toată industria de profil, în timp ce al patrulea val al pandemiei începe să lovească. Proprietarii de restaurante sunt fericiţi totuşi că afacerea lor încă mai este în viaţă. Concurenţa pentru bucătari şi ospătari a devenit sălbatică, proprietarii încercând să-şi fure angajaţii unul altuia.

Chiar şi localurile de lux au probleme.

„Este foarte interesant că până şi restaurantele cu pretenţii, care obişnuiau să angajeze doar elita, caută acum oameni cu doar un an de experienţă“, spune un patron de restaurant. „Este greu de anticipat încotro se îndreaptă industria.“

Specialiştii de pe piaţă au calculat că industria ospitalităţii din Ungaria are nevoie de până la 50.000 de angajaţi. Angajatorii sunt surprinşi că angajaţii sezonieri care de obicei veneau la muncă în staţiunile din jurulul lacului Balaton, închise din cauza pandemiei, nu vin să lucreze la Budapesta nici măcar pentru salarii mai mari.

O problemă care a devenit arzătoare în pandemie este lipsa angajaţilor din cimitire, crematorii şi industria înmormântărilor, notează g7.hu.

Inflaţia, cu scumpirea lemnului pentru coşciuge, cu creşterea preţurilor electricităţii şi carburantului, a agravat problema, făcând ca înmormântările să devită atât de scumpe încât este dezbătută nevoia creşterii ajutoarelor de la stat. Iar de când a venit pandemia, Ungaria se confruntă cu cel mai rapid declin al populaţiei cauzat de decese de după război.

Costul mediu al unei înmormântări era în septembrie cu 10% mai ridicat decât în anul anterior, scumpirea fiind mai mare decât inflaţia.

#localuri de lux #bucatari #hoteluri #Ungaria #angajati #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.