Restaurantele din Ungaria rămân fără bucătari, și localurile de LUX au probleme. Își „fură” angajații unii de la alții

În Ungaria, care a devenit dependentă de industria auto şi de marii producători de maşini germani, oamenii dispuşi să muncească sezonier sunt aproape de negăsit, hoteluriscrie Ziarul Financiar.

În presa ungară abundă poveştile despre necazurile create în industria restaurantelor şi hotelurilor de penuria de forţă de muncă şi acutizate de pandemie. Un restaurant a ajuns să stea închis lunea pentru că nu are bucătari, scrie atv.hu.

În alt loc, pe mese apare adesea semnul „rezervat“ pentru că, de asemenea, nu există suficienţi bucătari, dar nici ospătari. Penuria de forţă de muncă afectează aproape toată industria de profil, în timp ce al patrulea val al pandemiei începe să lovească. Proprietarii de restaurante sunt fericiţi totuşi că afacerea lor încă mai este în viaţă. Concurenţa pentru bucătari şi ospătari a devenit sălbatică, proprietarii încercând să-şi fure angajaţii unul altuia.

Chiar şi localurile de lux au probleme.

„Este foarte interesant că până şi restaurantele cu pretenţii, care obişnuiau să angajeze doar elita, caută acum oameni cu doar un an de experienţă“, spune un patron de restaurant. „Este greu de anticipat încotro se îndreaptă industria.“

Specialiştii de pe piaţă au calculat că industria ospitalităţii din Ungaria are nevoie de până la 50.000 de angajaţi. Angajatorii sunt surprinşi că angajaţii sezonieri care de obicei veneau la muncă în staţiunile din jurulul lacului Balaton, închise din cauza pandemiei, nu vin să lucreze la Budapesta nici măcar pentru salarii mai mari.

O problemă care a devenit arzătoare în pandemie este lipsa angajaţilor din cimitire, crematorii şi industria înmormântărilor, notează g7.hu.

Inflaţia, cu scumpirea lemnului pentru coşciuge, cu creşterea preţurilor electricităţii şi carburantului, a agravat problema, făcând ca înmormântările să devită atât de scumpe încât este dezbătută nevoia creşterii ajutoarelor de la stat. Iar de când a venit pandemia, Ungaria se confruntă cu cel mai rapid declin al populaţiei cauzat de decese de după război.

Costul mediu al unei înmormântări era în septembrie cu 10% mai ridicat decât în anul anterior, scumpirea fiind mai mare decât inflaţia.

#localuri de lux #bucatari #hoteluri #Ungaria #angajati #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.