Restaurantele din Ungaria rămân fără bucătari, și localurile de LUX au probleme. Își „fură” angajații unii de la alții

În Ungaria, care a devenit dependentă de industria auto şi de marii producători de maşini germani, oamenii dispuşi să muncească sezonier sunt aproape de negăsit, hoteluriscrie Ziarul Financiar.

În presa ungară abundă poveştile despre necazurile create în industria restaurantelor şi hotelurilor de penuria de forţă de muncă şi acutizate de pandemie. Un restaurant a ajuns să stea închis lunea pentru că nu are bucătari, scrie atv.hu.

În alt loc, pe mese apare adesea semnul „rezervat“ pentru că, de asemenea, nu există suficienţi bucătari, dar nici ospătari. Penuria de forţă de muncă afectează aproape toată industria de profil, în timp ce al patrulea val al pandemiei începe să lovească. Proprietarii de restaurante sunt fericiţi totuşi că afacerea lor încă mai este în viaţă. Concurenţa pentru bucătari şi ospătari a devenit sălbatică, proprietarii încercând să-şi fure angajaţii unul altuia.

Chiar şi localurile de lux au probleme.

„Este foarte interesant că până şi restaurantele cu pretenţii, care obişnuiau să angajeze doar elita, caută acum oameni cu doar un an de experienţă“, spune un patron de restaurant. „Este greu de anticipat încotro se îndreaptă industria.“

Specialiştii de pe piaţă au calculat că industria ospitalităţii din Ungaria are nevoie de până la 50.000 de angajaţi. Angajatorii sunt surprinşi că angajaţii sezonieri care de obicei veneau la muncă în staţiunile din jurulul lacului Balaton, închise din cauza pandemiei, nu vin să lucreze la Budapesta nici măcar pentru salarii mai mari.

O problemă care a devenit arzătoare în pandemie este lipsa angajaţilor din cimitire, crematorii şi industria înmormântărilor, notează g7.hu.

Inflaţia, cu scumpirea lemnului pentru coşciuge, cu creşterea preţurilor electricităţii şi carburantului, a agravat problema, făcând ca înmormântările să devită atât de scumpe încât este dezbătută nevoia creşterii ajutoarelor de la stat. Iar de când a venit pandemia, Ungaria se confruntă cu cel mai rapid declin al populaţiei cauzat de decese de după război.

Costul mediu al unei înmormântări era în septembrie cu 10% mai ridicat decât în anul anterior, scumpirea fiind mai mare decât inflaţia.

#localuri de lux #bucatari #hoteluri #Ungaria #angajati #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de amestec carbamid-amoniacal (KAS-32) în Republica Moldova au ajuns în 2025 la 19 mii de tone, în valoare totală de 132,3 milioane lei, cu un preț mediu de 6.962 lei/tonă, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Datele indică o piață matură, puternic concentrată și dependentă de furnizorii din spațiul estic.

Potrivit expertului, KAS-32 rămâne unul dintre cele mai importante îngrășăminte azotate lichide pentru agricultura Moldovei, iar dinamica importurilor reflectă atât sezonalitatea lucrărilor agricole, cât și schimbările structurale în geografia livrărilor și în structura operatorilor de piață.

Analiza lunară arată o sezonalitate pronunțată, cu două vârfuri majore de import — în primul trimestru și în ultimul trimestru al anului. În ianuarie au fost importate circa 5,6 mii tone, iar în martie alte 5,5 mii tone, ceea ce confirmă strategia operatorilor de a forma stocuri înainte de sezonul agricol de primăvară. În schimb, în perioada aprilie–iunie nu au existat importuri, după finalizarea fertilizărilor principale.

În a doua parte a anului, importurile au crescut din nou, trimestrul IV asigurând 39,1% din volumul anual și 45,7% din valoarea totală. Prețurile au urmat o traiectorie clară: minimele s-au înregistrat la începutul anului (aproximativ 5.979–6.325 lei/tonă), iar în toamnă au urcat până la peste 8.000 lei/tonă, reflectând efectul volumelor mai mici și al condițiilor de piață.

Din punct de vedere geografic, piața este dominată categoric de Est. Rusia a livrat 59,6% din volumul total (11,3 mii tone) la un preț mediu de 6.165 lei/tonă, cel mai competitiv dintre toți furnizorii. Ucraina ocupă locul doi cu 19,1%, urmată de Bulgaria cu 10,6%. În total, statele fostei URSS au asigurat 79,1% din importuri, în timp ce furnizorii europeni și Turcia au avut o cotă cumulată de doar 20,9%.

Diferența de preț este semnificativă: media pentru furnizorii estici este de circa 6.550 lei/tonă, față de aproximativ 8.250 lei/tonă pentru cei europeni, ceea ce creează un avantaj competitiv de circa 26% în favoarea livrărilor din Est.

Structura importatorilor arată o concentrare ridicată. Compania Fertistream-Trm SRL domină piața cu 57,9% din volum (11 mii tone), beneficiind și de cel mai mic preț mediu — 6.131 lei/tonă, datorită colaborării exclusive cu producători din Rusia. Următorii jucători sunt Carvidon-Trade SRL (16,8%) și Fertilink Trading SRL (13,8%). Împreună, primii trei importatori controlează 88,5% din piață.

Analiza evidențiază și o corelație puternică între volumul achizițiilor și prețul obținut: operatorii mari importă la circa 6.100 lei/tonă, în timp ce companiile mici plătesc frecvent 8.000–8.200 lei/tonă, diferența ajungând la 25–34%.

Iurie Rija concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este stabilă, dar puternic dependentă de furnizorii estici și de câțiva operatori mari. Pentru fermieri, momentul optim de achiziție rămâne perioada ianuarie–martie, când prețurile sunt cele mai competitive.

Pentru 2026, evoluția pieței va depinde de prețurile globale la îngrășăminte, stabilitatea relațiilor comerciale cu principalii furnizori și riscurile geopolitice. Potrivit analistului, orice perturbare a fluxurilor din Est ar putea forța o reorientare spre surse europene, ceea ce ar duce inevitabil la creșterea costurilor pentru agricultori.