Restaurantele din Ungaria rămân fără bucătari, și localurile de LUX au probleme. Își „fură” angajații unii de la alții

În Ungaria, care a devenit dependentă de industria auto şi de marii producători de maşini germani, oamenii dispuşi să muncească sezonier sunt aproape de negăsit, hoteluriscrie Ziarul Financiar.

În presa ungară abundă poveştile despre necazurile create în industria restaurantelor şi hotelurilor de penuria de forţă de muncă şi acutizate de pandemie. Un restaurant a ajuns să stea închis lunea pentru că nu are bucătari, scrie atv.hu.

În alt loc, pe mese apare adesea semnul „rezervat“ pentru că, de asemenea, nu există suficienţi bucătari, dar nici ospătari. Penuria de forţă de muncă afectează aproape toată industria de profil, în timp ce al patrulea val al pandemiei începe să lovească. Proprietarii de restaurante sunt fericiţi totuşi că afacerea lor încă mai este în viaţă. Concurenţa pentru bucătari şi ospătari a devenit sălbatică, proprietarii încercând să-şi fure angajaţii unul altuia.

Chiar şi localurile de lux au probleme.

„Este foarte interesant că până şi restaurantele cu pretenţii, care obişnuiau să angajeze doar elita, caută acum oameni cu doar un an de experienţă“, spune un patron de restaurant. „Este greu de anticipat încotro se îndreaptă industria.“

Specialiştii de pe piaţă au calculat că industria ospitalităţii din Ungaria are nevoie de până la 50.000 de angajaţi. Angajatorii sunt surprinşi că angajaţii sezonieri care de obicei veneau la muncă în staţiunile din jurulul lacului Balaton, închise din cauza pandemiei, nu vin să lucreze la Budapesta nici măcar pentru salarii mai mari.

O problemă care a devenit arzătoare în pandemie este lipsa angajaţilor din cimitire, crematorii şi industria înmormântărilor, notează g7.hu.

Inflaţia, cu scumpirea lemnului pentru coşciuge, cu creşterea preţurilor electricităţii şi carburantului, a agravat problema, făcând ca înmormântările să devită atât de scumpe încât este dezbătută nevoia creşterii ajutoarelor de la stat. Iar de când a venit pandemia, Ungaria se confruntă cu cel mai rapid declin al populaţiei cauzat de decese de după război.

Costul mediu al unei înmormântări era în septembrie cu 10% mai ridicat decât în anul anterior, scumpirea fiind mai mare decât inflaţia.

#localuri de lux #bucatari #hoteluri #Ungaria #angajati #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.