Resuscitarea IMM-urilor, motorul dezvoltării economiei! Profitul a urcat la 27 miliarde de lei

Datele Biroului Național de Statistică arată că întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă a profitului în anul 2022, înainte de impozitare. Conform raportului publicat la data de 27 iulie 2023, profitul total al acestor întreprinderi a crescut cu 9,7% față de anul precedent și a atins suma de 27 miliarde 088,8 milioane de lei.

Cea mai mare creștere a profitului s-a înregistrat în sectorul de comerț cu ridicata și cu amănuntul, unde întreprinderile au obținut un profit de 8,8 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere impresionantă de 19,5% în comparație cu anul 2021. Pe locul doi ca mărime a profitului se situează IMM-urile din domeniul agriculturii, silviculturii și pisciculturii, care au înregistrat un profit de 3,6 miliarde de lei, cu 1,5 ori mai puțin decât în anul precedent.

Domeniul transporturilor și depozitării a înregistrat și el o creștere semnificativă a profitului, ajungând la 2,33 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 2,5 ori față de anul anterior. În schimb, industria prelucrătoare a înregistrat o ușoară scădere a profitului, ajungând la 1,76 miliarde de lei, cu 2,2% mai puțin decât în 2021.

Pe de altă parte, întreprinderile care activează în domeniul profesional și tehnico-științific au obținut un profit de 1,72 miliarde de lei, în creștere cu 20,3% față de anul anterior. În sectorul TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor), profitul a înregistrat o creștere impresionantă de 26,1%, ajungând la 1,69 miliarde de lei.

În ciuda performanțelor pozitive înregistrate de majoritatea sectoarelor, sectorul de producere și furnizare a energiei termice și electrice, furnizare a gazelor naturale, furnizare a apei calde și aerului condiționat a înregistrat pierderi în valoare de 6,6 milioane de lei în anul 2022, comparativ cu un profit de 68 milioane de lei în anul precedent.

Cea mai mică valoare a profitului a fost înregistrată de IMM-urile din sectorul furnizării apei, curățeniei și gestionării deșeurilor, cu un total de 22,7 milioane de lei, în creștere cu 7,8 ori față de anul anterior.

Aceste date arată că majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova au reușit să înregistreze performanțe solide în anul 2022, sporind astfel contribuția lor la economia națională. Cu toate acestea, există și sectoare care au întâmpinat provocări și trebuie abordate în vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile pe termen lung pentru întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #IMM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.