Creditarea businessului s-a prăbușit: Companiile finanțează băncile, nu investițiile

22 Nov. 2025, 10:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2025, 10:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Creditarea mediului de afaceri din Republica Moldova dă semne clare de încetinire, în pofida unei aparențe de creștere a împrumuturilor noi acordate companiilor. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat situația în ediția din 21 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”.

Potrivit lui Ioniță, dobânda medie la creditele noi contractate de companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 8,7%, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul trimestrului anterior. Deși inflația se temperează, iar rata de bază coboară, costurile de finanțare rămân ridicate pentru antreprenori. Economistul amintește că rata de bază a BNM a avut fluctuații puternice în ultimii ani, de la minimul istoric de 2,7% în 2020 la maximul istoric de 21,5% în 2022. În septembrie 2025 aceasta a scăzut la 6%, ceea ce creează premise pentru o reducere lentă a dobânzilor în lunile următoare.

Deși volumul anual al creditelor noi acordate persoanelor juridice a ajuns la aproape 53 miliarde lei, analiza arată că ritmul real al creditării este modest. În trimestrul III 2025, companiile au accesat credite noi de 13 miliarde lei, dar au rambursat 11 miliarde lei pentru împrumuturile vechi, ceea ce înseamnă o creditare netă de doar 2 miliarde lei. Situația repetă episoadele din trimestrul IV 2024, când din 14,5 miliarde lei credite noi, doar 3,5 miliarde lei au reprezentat creditare reală.

Portofoliul total al creditelor pentru companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 12,4 miliarde lei – un record absolut. Acest rezultat vine însă după ani de oscilații puternice: scăderi între 2015–2019, creșteri accelerate în 2019–2022, urmate de o prăbușire în 2023 până la un nivel de doar 0,2 miliarde lei. Ioniță amintește că 2023 a fost un an ieșit din tipare, când creditarea netă a businessului a fost negativă, iar companiile au depus în bănci mult mai mulți bani decât au investit. Tendința s-a ameliorat în 2024 și în prima parte a lui 2025, însă în trimestrul III 2025 creditarea netă a reintrat în zona negativă, cu un aport net de minus 0,4 miliarde lei. „Timp de un an, businessul a finanțat băncile, nu investițiile”, a spus expertul, subliniind că fragilitatea persistă.

Volumul total al creditelor raportat la Produsul Intern Brut rămâne insuficient pentru o economie în dezvoltare. Dacă în 2013 creditele reprezentau 31,2% din PIB, în 2019 au coborât la 12,6%, iar în trimestrul I 2025 au ajuns la doar 16,2%. Potrivit lui Ioniță, nivelul optim pentru Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 60% din PIB. În ultimii doi ani, volumul total al creditelor din economie a crescut cu 35,3 miliarde lei, însă această creștere este dominată de împrumuturile de consum (7,3 miliarde lei) și de cele ipotecare (11,1 miliarde lei), în timp ce creditarea investițională în sectoarele productive – comerț, energie, industrie, agricultură, construcții, servicii – rămâne modestă. „Creditarea crește, dar nu în direcția care produce dezvoltare economică. Banii populației și ai companiilor sunt păstrați în bănci, nu investiți în economie”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Apr. 2026, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Apr. 2026, 17:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul de la București a aprobat, joi, declararea liniei electrice aeriene de 400 kV Suceava–Bălți drept proiect de importanță națională, pentru segmentul aflat pe teritoriul României.

Hotărârea prevede și aprobarea amplasamentului lucrării, precum și declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele aflate pe traseul liniei. Coridorul de expropriere traversează mai multe unități administrativ-teritoriale din județele Suceava și Botoșani, precizează presa de peste Prut.

Pentru despăgubiri a fost alocată suma totală de 185 251 de lei românești (aproximativ 37 000 de euro), bani care vor fi asigurați de la bugetul de stat al țării vecine, prin Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Implementarea proiectului va fi realizată de Transelectrica, companie care va gestiona inclusiv procedurile de expropriere și plata despăgubirilor, în conformitate cu legislația în vigoare.

Linia Bălți–Suceava va avea o lungime estimativă de circa 48 km pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Râșcani și municipiul Bălți, ce se va întinde de la Stația Electrică Bălți până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport a energiei electrice a României. Lucrările de construcție vor începe în acest an și urmează a fi finalizate până la sfârșitul anului 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!