Risipa de energie în UE ar putea deveni un lux, la fel şi profiturile în exces

Comisia Europeană a luat guvernele statelor membre prin surprindere anunţând un pachet de măsuri pentru soluţionarea crizei energetice din Europa, iar reacţia ţărilor membre a fost amestecată, au declarat şase diplomaţi pentru Politico.

Preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen a propus cinci măsuri „imediate“ de temperare a crizei: plafonarea preţurilor gazelor ruseşti, măsuri obligatorii de reducere a cererii de electricitate în orele de vârf, plafonarea „veniturilor enorme“ obţinute de unele companii prin generarea de electricitate din surse cu costuri mai reduse decât gazul; o taxă de solidaritate pe companiile de combustibili fosili care obţin profituri substanţiale şi facilitarea finanţării companiilor de utilităţi cu probleme.

Plafonarea veniturilor stă în centrul planului UE de stabilizare a pieţei electricităţii.
Producătorii de energie regenerabilă şi nucleară obţin „venituri enorme“ de pe urma crizei, a explicat preşedinta Comisiei, potrivit Euractiv. „Aceste venituri nu reflectă costurile de producţie ale acestora. Astfel, a venit vremea ca consumatorii să aibă de câştigat. Vom propune redirecţionarea acestor profituri neaşteptate către statele membre pentru ca acestea să poată susţine gospodăriile şi companiile vulnerabile“.
Două măsuri sunt susţinute atât de Comisie, cât şi de ţările UE, potrivit declaraţiilor diplomaţilor.

Prima are legătură cu oferirea de finanţare pentru susţinerea companiilor de utilităţi, iar a doua cu taxarea profiturilor companiilor care generează electricitate din surse ieftine.
Cea mai controversată măsură priveşte plafonarea preţului gazelor ruseşti, menită în mare măsură să penalizeze Kremlinul financiar pentru războiul din Ucraina, capitalele având „păreri foarte contradictorii“, potrivit unui diplomat.

Germania s-a declarat sceptică cu privire la idee, în timp ce Ungaria este împotrivă, ca şi Slovacia şi cel puţin alte două ţări. Altele, ca Polonia şi Italia, vor ca Comisia să meargă mai departe şi să plafoneze preţul tuturor gazelor importate de UE.

Ideea reducerii cererii de electricitate este populară, însă ţări ca Bulgaria, Ungaria, Grecia şi Polonia vor ca astfel de măsuri să nu fie obligatorii.

Comisia nu a abordat problema decuplării preţurilor gazelor şi electricităţii, deşi mai multe ţări vor ca acest lucru să se întâmple.
Între timp, industria metalurgică europeană a avertizat că criza energetică reprezintă o „ameninţare existenţială“ pentru viitorul său, executivii din cadrul acesteia temându-se că multe topitorii s-ar putea închide permanent în lipsa unor acţiuni de urgenţă din partea UE, relatează Financial Times.

Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Eurometaux, care reprezintă cei mai mari producători din sector, arată că problemele industriei se vor adânci dacă UE nu va interveni.

#risipa #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.