România a „înghițit” 93% din rapița Moldovei! Exporturile s-au concentrat într-o singură piață

Republica Moldova a exportat 191,08 mii de tone de rapiță în lunile iulie-august 2026, cu 16,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă scumpirea produsului pe piețele externe a compensat o bună parte din declinul volumelor. Datele se regăsesc într-o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În iulie-august 2025, exporturile de rapiță au constituit 229,08 mii de tone, cu aproape 38 de mii de tone peste nivelul din acest an. Chiar și așa, volumul din primele două luni ale sezonului 2026/2027 reprezintă al doilea cel mai ridicat rezultat din ultimii cinci ani pentru această perioadă.

Potrivit analizei, exporturile actuale depășesc substanțial nivelurile înregistrate în iulie-august 2022, când au fost livrate peste hotare 37,7 mii de tone, în 2023 – 171 mii de tone, iar în 2024 doar 49 mii de tone.

În același timp, prețul mediu de export a urcat la 10,36 lei pentru un kilogram, cu circa 15% peste nivelul de 8,98 lei/kg din perioada similară a sezonului trecut. Acesta este cel mai ridicat preț mediu pentru lunile iulie-august din ultimele patru sezoane.

Datorită prețurilor mai mari, valoarea exporturilor s-a menținut aproape de nivelul din 2025. În primele două luni ale sezonului curent, exportatorii au încasat circa 1,98 miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 2,06 miliarde de lei anul trecut. Astfel, încasările s-au redus cu doar 3,9%, mult mai puțin decât scăderea de 16,6% a volumului exportat.

Doar în august 2026, Republica Moldova a exportat aproape 107 mii de tone de rapiță, comparabil cu cele circa 110 mii de tone livrate în august 2025. Totodată, prețul mediu a crescut de la 10,11 lei/kg în iulie la 10,55 lei/kg în august.

Iurie Rija atrage însă atenția că avantajul obținut din creșterea prețurilor este erodat de costurile logistice. Tarifele pentru transportul rutier și frahtul maritim au crescut, iar congestia de la punctele de trecere a frontierei și scumpirea motorinei pun presiune suplimentară pe exportatori.

În structura exporturilor, transportul rutier rămâne principala cale de livrare, cu 101,7 mii de tone sau 53% din total. Transportul naval a asigurat 77,6 mii de tone, adică 41%, iar cel feroviar – circa 11,7 mii de tone sau 6%.

Datele arată însă o schimbare vizibilă a fluxurilor. Exporturile prin punctul vamal Cahul au scăzut cu 34% din iulie până în august, de la aproape 39 mii la 25,7 mii de tone. În schimb, volumele expediate pe cale maritimă prin Giurgiulești au crescut de peste 2,5 ori, de la aproximativ 11 mii la 27,7 mii de tone.

Dacă cele trei sub-puncte de la Giurgiulești sunt analizate împreună, acestea au procesat aproape 78,5 mii de tone de rapiță, echivalentul a circa 41% din totalul exporturilor. Potrivit lui Rija, acest lucru arată că Giurgiulești a devenit, de facto, cea mai importantă poartă de export pentru rapița moldovenească.

Totodată, în august a apărut și ruta feroviară prin Ungheni, prin care au fost exportate aproape 4 mii de tone, semn că transportul feroviar începe să fie utilizat tot mai serios drept alternativă la cel rutier.

România domină categoric piața de desfacere pentru rapița moldovenească. În iulie-august 2026, pe piața românească au ajuns 177,6 mii de tone, ceea ce reprezintă 93% din totalul exporturilor. Prețul mediu a fost de 10,34 lei/kg.

Bulgaria, care în sezoanele precedente absorbea volume importante, a cumpărat doar 6,87 mii de tone, adică 3,6% din total. Exporturi mai mici au fost realizate către Grecia – 3,67 mii de tone, și Cehia – 2,47 mii de tone. Grecia a oferit cel mai ridicat preț mediu dintre destinațiile importante – 10,87 lei/kg.

La nivel de companii, „RUSAGRO-PRIM” a fost cel mai mare exportator, cu 52,1 mii de tone sau 27% din total. Compania a fost urmată de „OROM-IMEXPO”, cu 32,5 mii de tone, „VADALEX GRAINS”, cu 22,9 mii de tone, și „CARVIDON-TRADE”, cu 16,1 mii de tone.

Împreună, primele patru companii au exportat aproximativ 123,6 mii de tone de rapiță, ceea ce reprezintă 64% din întregul volum livrat peste hotare în lunile iulie și august.

#rapita #Molodva #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Toate cele nouă companii de asigurări din Republica Moldova au încheiat primul semestru al anului 2026 pe profit și ai acumulat împreună un câștig net de 126,2 milioane de lei, cu 25,6% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, șoferii au plătit mai mult pentru polițele RCA și Cartea Verde, în timp ce despăgubirile achitate de asigurători au crescut într-un ritm și mai accelerat, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În primele șase luni ale anului, companiile de asigurări au subscris prime brute în valoare de 1,78 miliarde de lei, în creștere cu 11,6% față de perioada similară din 2025. În același timp, despăgubirile și indemnizațiile achitate au totalizat 776,5 milioane de lei, cu 18,3% mai mult decât anul trecut.

Datele arată că piața asigurărilor rămâne puternic dependentă de segmentul auto. Asigurările obligatorii RCA internă și Cartea Verde au generat prime brute de 787,5 milioane de lei, echivalentul a 44,3% din totalul pieței. Dacă sunt incluse și celelalte categorii de asigurări auto, inclusiv CASCO, ponderea acestora depășește 66% din piața asigurărilor generale.

Șoferii au resimțit majorările și la costul polițelor. Prima medie RCA internă a ajuns la 1.344,7 lei, cu 97 de lei sau 7,8% mai mult decât în primul semestru al anului trecut. Pentru Cartea Verde, prima medie a constituit 1.125,9 lei, în creștere cu 134,9 lei sau 13,6%.

În același timp, costul mediu al daunelor a crescut. În cazul RCA internă, despăgubirea medie a ajuns la 22.559 de lei, cu 6,1% mai mult decât în 2025. Pentru Cartea Verde, dauna medie a urcat la 94.455 de lei, înregistrând o majorare de 17,5%.

Per ansamblu, companiile au achitat pentru asigurările obligatorii RCA și Cartea Verde despăgubiri de 438,7 milioane de lei, cu 20,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Un detaliu este diferența dintre primele încasate și despăgubirile achitate. La nivelul întregii piețe, primele brute subscrise au depășit despăgubirile brute plătite cu aproximativ un miliard de lei. Această diferență nu reprezintă însă profitul companiilor, deoarece asigurătorii suportă și cheltuieli administrative, comisioane, costuri de reasigurare și obligații aferente riscurilor asumate.

Raportul BNM mai arată că intermediarii de asigurări au calculat comisioane de 341,2 milioane de lei în primul semestru, cu 2,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Suma reflectă amploarea activității brokerilor, agenților și distribuitorilor de produse de asigurare.

Pe lângă creșterea profitabilității, sectorul a înregistrat și o majorare a activelor. La 30 iunie 2026, cele nouă companii de asigurări dețineau active totale de 6,35 miliarde de lei, cu 4,1% mai mult decât la sfârșitul lunii martie. Rezervele tehnice au ajuns la 3,71 miliarde de lei, iar toate societățile au raportat rate de solvabilitate de peste 100%.

Un alt aspect este că asigurătorii sunt investitori în datoria statului. Potrivit BNM, din activele admise pentru acoperirea rezervelor tehnice și a cerinței de capital minim, 3,3 miliarde de lei erau plasate în valori mobiliare de stat și reprezintă aproape 68% din totalul acestor active.

În pofida creșterii pieței, asigurările de viață rămân slab dezvoltate în Republica Moldova. Din totalul primelor brute subscrise în primul semestru, numai 2,8% au revenit asigurărilor de viață, în timp ce asigurările generale au concentrat 97,2%.

La sfârșitul lunii iunie, în Republica Moldova activau nouă societăți de asigurare, 58 de brokeri de asigurare și reasigurare, 48 de agenți de asigurare și 34 de agenți bancassurance.

Potrivit BNM, profitul net al sectorului a crescut cu 25,7 milioane de lei față de primul semestru din 2025 și a ajuns la 126,2 milioane de lei. Toate cele nouă societăți au raportat rezultate financiare pozitive.

#polita #scumpire #asigurări