Moldova urcă pe locul doi în UE la exportul de grâu. Peste Serbia și Ucraina

13 Sept. 2026, 10:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Sept. 2026, 10:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a exportat 378,2 mii de tone de grâu în lunile iulie-august 2026, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru această perioadă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, actualul sezon agricol a depășit inclusiv performanța din 2021, considerat până acum anul de referință pentru piața grâului.

Față de iulie-august 2025, când au fost exportate 307,4 mii de tone, volumul livrat peste hotare a crescut cu 23%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când exporturile au însumat 360,4 mii de tone, avansul este de circa 5%.

Datele arată că iulie 2026 a adus un export de 150,8 mii de tone de grâu, un record absolut pentru această lună în seria analizată. În august, exporturile au urcat și mai mult, până la 227,4 mii de tone.

În același timp, Republica Moldova a ajuns pe locul doi în topul furnizorilor de grâu pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie-august 2026 pe piața UE au ajuns 113,5 mii de tone de grâu moldovenesc, un volum superior celui livrat de Serbia și Ucraina.

Prețul mediu de export în primele două luni ale sezonului a fost de 3,71 lei/kg, peste nivelul din sezonul 2024/2025, de 3,53 lei/kg, și mult peste cel din sezonul 2023/2024, de 2,59 lei/kg.

Economistul atenționează însă că prețul mai mare nu înseamnă neapărat și marje mai bune pentru exportatori, o parte din diferență fiind explicată de creșterea costurilor logistice. Totodată, prețul mediu a coborât de la 3,76 lei/kg în iulie la 3,67 lei/kg în august.

Valoarea exporturilor de grâu din iulie-august 2026 s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, față de 1,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

În clasamentul exportatorilor conduce „AGRO-NOVA PRIM”, cu 82,2 mii de tone, echivalentul a 21,7% din total. Compania este urmată îndeaproape de „RUSAGRO-PRIM”, cu 81,2 mii de tone sau 21,5%, și de „OROM-IMEXPO”, cu 64,1 mii de tone, adică 16,9%.

Împreună, primele trei companii au exportat peste 227 de mii de tone de grâu, reprezentând aproximativ 60% din întregul volum livrat peste hotare.

România a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 134,1 mii de tone sau 35,5% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Italia, lider în sezonul precedent, a coborât pe poziția a doua, cu 98,6 mii de tone și un preț mediu de 3,72 lei/kg.

Israelul se situează pe locul al treilea, cu 56,7 mii de tone, dar cu cel mai bun preț dintre principalele piețe de desfacere – 4,01 lei/kg.

Cea mai mare problemă a actualului sezon este însă transportul feroviar. În iulie, pe calea ferată au fost exportate 45,3 mii de tone, iar în august volumul s-a prăbușit la numai 2,87 mii de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 93%.

Potrivit lui Rija, cauza o reprezintă staționarea de circa o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni. Situația este legată de refuzul unor armatori de a mai deservi portul, pe fondul riscurilor militare din zonă.

Pe ansamblul celor două luni, transportul fluvial a dominat detașat exporturile de grâu, cu 287,6 mii de tone sau 76,1% din total. Calea ferată a asigurat 48,2 mii de tone sau 12,7%, iar transportul rutier – 42,3 mii de tone sau 11,2%.

Blocajul feroviar este vizibil și în datele aferente punctului vamal Etulia. Volumul tranzitat pe acolo s-a redus de la 39,4 mii de tone în iulie la numai 2,87 mii de tone în august, o scădere de peste 92%.

În paralel, Giurgiulești și-a consolidat poziția de principal hub pentru exportul de grâu. PIL Giurgiulești a gestionat 180 mii de tone, iar Giurgiulești Port alte aproape 99 mii de tone.

Împreună, cele două componente ale hub-ului au procesat aproape 279 mii de tone de grâu, ceea ce reprezintă 73,8% din totalul exporturilor din lunile iulie și august.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, creșterea puternică a volumelor prin Giurgiulești a compensat cel puțin parțial blocajele de pe ruta feroviară prin Etulia și portul Reni.

13 Sept. 2026, 10:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Sept. 2026, 10:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a exportat 191,08 mii de tone de rapiță în lunile iulie-august 2026, cu 16,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă scumpirea produsului pe piețele externe a compensat o bună parte din declinul volumelor. Datele se regăsesc într-o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În iulie-august 2025, exporturile de rapiță au constituit 229,08 mii de tone, cu aproape 38 de mii de tone peste nivelul din acest an. Chiar și așa, volumul din primele două luni ale sezonului 2026/2027 reprezintă al doilea cel mai ridicat rezultat din ultimii cinci ani pentru această perioadă.

Potrivit analizei, exporturile actuale depășesc substanțial nivelurile înregistrate în iulie-august 2022, când au fost livrate peste hotare 37,7 mii de tone, în 2023 – 171 mii de tone, iar în 2024  doar 49 mii de tone.

În același timp, prețul mediu de export a urcat la 10,36 lei pentru un kilogram, cu circa 15% peste nivelul de 8,98 lei/kg din perioada similară a sezonului trecut. Acesta este cel mai ridicat preț mediu pentru lunile iulie-august din ultimele patru sezoane.

Datorită prețurilor mai mari, valoarea exporturilor s-a menținut aproape de nivelul din 2025. În primele două luni ale sezonului curent, exportatorii au încasat circa 1,98 miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 2,06 miliarde de lei anul trecut. Astfel, încasările s-au redus cu doar 3,9%, mult mai puțin decât scăderea de 16,6% a volumului exportat.

Doar în august 2026, Republica Moldova a exportat aproape 107 mii de tone de rapiță, comparabil cu cele circa 110 mii de tone livrate în august 2025. Totodată, prețul mediu a crescut de la 10,11 lei/kg în iulie la 10,55 lei/kg în august.

Iurie Rija atrage însă atenția că avantajul obținut din creșterea prețurilor este erodat de costurile logistice. Tarifele pentru transportul rutier și frahtul maritim au crescut, iar congestia de la punctele de trecere a frontierei și scumpirea motorinei pun presiune suplimentară pe exportatori.

În structura exporturilor, transportul rutier rămâne principala cale de livrare, cu 101,7 mii de tone sau 53% din total. Transportul naval a asigurat 77,6 mii de tone, adică 41%, iar cel feroviar – circa 11,7 mii de tone sau 6%.

Datele arată însă o schimbare vizibilă a fluxurilor. Exporturile prin punctul vamal Cahul au scăzut cu 34% din iulie până în august, de la aproape 39 mii la 25,7 mii de tone. În schimb, volumele expediate pe cale maritimă prin Giurgiulești au crescut de peste 2,5 ori, de la aproximativ 11 mii la 27,7 mii de tone.

Dacă cele trei sub-puncte de la Giurgiulești sunt analizate împreună, acestea au procesat aproape 78,5 mii de tone de rapiță, echivalentul a circa 41% din totalul exporturilor. Potrivit lui Rija, acest lucru arată că Giurgiulești a devenit, de facto, cea mai importantă poartă de export pentru rapița moldovenească.

Totodată, în august a apărut și ruta feroviară prin Ungheni, prin care au fost exportate aproape 4 mii de tone, semn că transportul feroviar începe să fie utilizat tot mai serios drept alternativă la cel rutier.

România domină categoric piața de desfacere pentru rapița moldovenească. În iulie-august 2026, pe piața românească au ajuns 177,6 mii de tone, ceea ce reprezintă 93% din totalul exporturilor. Prețul mediu a fost de 10,34 lei/kg.

Bulgaria, care în sezoanele precedente absorbea volume importante, a cumpărat doar 6,87 mii de tone, adică 3,6% din total. Exporturi mai mici au fost realizate către Grecia – 3,67 mii de tone, și Cehia – 2,47 mii de tone. Grecia a oferit cel mai ridicat preț mediu dintre destinațiile importante – 10,87 lei/kg.

La nivel de companii, „RUSAGRO-PRIM” a fost cel mai mare exportator, cu 52,1 mii de tone sau 27% din total. Compania a fost urmată de „OROM-IMEXPO”, cu 32,5 mii de tone, „VADALEX GRAINS”, cu 22,9 mii de tone, și „CARVIDON-TRADE”, cu 16,1 mii de tone.

Împreună, primele patru companii au exportat aproximativ 123,6 mii de tone de rapiță, ceea ce reprezintă 64% din întregul volum livrat peste hotare în lunile iulie și august.