România, importuri de vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari în 2021

România este principala țară de desfacere pentru vinurile din Republica Moldova.

Numai anul trecut, țara noastră a importat vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari, vinurile din Republica Moldova ocupând o cotă de piață în România a vinurilor importate de peste 25%, scrie Forbes.ro.

Următoarele două țări în care ajung cele mai mari volume de vin moldovenesc sunt Polonia și Federația Rusă.

Cu o valoare a pieței de vinuri estimată la 169,5 miliarde de dolari în 2021, Republica Moldova exportă producție vitivinicolă în peste 75 de țări din întreaga lume. La o suprafață de 117.000 de hectare, aceasta se situează pe locul 14 în rândul țărilor vinificatoare europene după mărimea podgoriilor.

În 2021, Republica Moldova a exportat, în total, peste 120 milioane de litri, pe piața din România ajungând 10% din volum și însumând o valoare de 26,2 milioane de dolari, în creștere cu 19% față de anul anterior. Reprezentanții Oficiului Național al Viei și Vinului susțin că principalul canal de desfacere pentru vinurile moldovenești este industria de retail, aceasta fiind urmată de magazinele specializate și HoReCa.

„Vinul îmbuteliat, cu acces la publicul larg, este perceput în continuare de consumatorii din România ca fiind potrivit pentru consumul de zi cu zi, în timp ce vinul spumant este văzut ca fiind mai potrivit pentru ocaziile speciale. Consumatorii de vinars, coniac, percep băutura ca fiind una rafinată, potrivită momentelor solitare”,subliniază oficialii ONVV.

În ceea ce privește preferințele de consum ale vinului produs în Republica Moldova, românii preferă, în principal, vinurile liniștite (94%), spumantele (5%), vinurile licoroase și divinurile sau brandy-ul (1%).

Când vine vorba de conținutul de zahăr, românii preferă vinurile semi-dulci, apoi cele demiseci, seci și dulci. În ceea ce privește culoarea, vinul roșu este cel mai des consumat pe piața locală, urmat de cel alb și roze.

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) din Republica Moldova activează pe lângă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și funcționează ca un parteneriat public-privat, fiind gestionat și finanțat în comun, prin Fondul Viei și Vinului, format paritar din contribuțiile sectorului privat și din bugetul de stat.

#vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligența artificială poate fi un instrument puternic în slujba progresului, dar trebuie să fie ghidată de principii etice și de valori umane. Transformarea digitală nu trebuie să lase pe nimeni în urmă, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu, în cadrul conferinției AI & Big Data Conference – Humans. Powered by AI.

Dragu a evidențiat progresele realizate de Banca Națională a Moldovei în adoptarea tehnologiilor bazate pe AI, în domenii precum supravegherea riscurilor și procesarea documentelor. De asemenea, BNM lucrează la dezvoltarea unor instrumente avansate pentru analiza raportărilor financiare și identificarea riscurilor emergente.

„Transformarea digitală este o oportunitate de a inova, dar și o responsabilitate de a proteja stabilitatea financiară, echitatea și incluziunea. Viitorul central banking-ului înseamnă inovație, anticipare și încredere construită pe baze transparente”, a adăugat Anca Dragu.

Guvernatoarea a subliniat că Moldova are potențialul să devină un model regional în domeniul economiei digitale, însă pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să construiască o infrastructură digitală care pune omul în centrul deciziilor. În acest sens, Banca Națională promovează educația financiară pentru toate categoriile de vârstă și venit, reglementează responsabil tehnologiile emergente și colaborează cu instituțiile europene pentru integrarea plăților digitale și conectarea la SEPA – Spațiul Unic de Plăți în Euro.

„Dincolo de algoritmi și procese, trebuie să vorbim despre oameni. Moldova digitală trebuie să fie și Moldova echitabilă”, a încheiat Anca Dragu, subliniind importanța incluziunii în transformarea digitală.