România, importuri de vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari în 2021

România este principala țară de desfacere pentru vinurile din Republica Moldova.

Numai anul trecut, țara noastră a importat vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari, vinurile din Republica Moldova ocupând o cotă de piață în România a vinurilor importate de peste 25%, scrie Forbes.ro.

Următoarele două țări în care ajung cele mai mari volume de vin moldovenesc sunt Polonia și Federația Rusă.

Cu o valoare a pieței de vinuri estimată la 169,5 miliarde de dolari în 2021, Republica Moldova exportă producție vitivinicolă în peste 75 de țări din întreaga lume. La o suprafață de 117.000 de hectare, aceasta se situează pe locul 14 în rândul țărilor vinificatoare europene după mărimea podgoriilor.

În 2021, Republica Moldova a exportat, în total, peste 120 milioane de litri, pe piața din România ajungând 10% din volum și însumând o valoare de 26,2 milioane de dolari, în creștere cu 19% față de anul anterior. Reprezentanții Oficiului Național al Viei și Vinului susțin că principalul canal de desfacere pentru vinurile moldovenești este industria de retail, aceasta fiind urmată de magazinele specializate și HoReCa.

„Vinul îmbuteliat, cu acces la publicul larg, este perceput în continuare de consumatorii din România ca fiind potrivit pentru consumul de zi cu zi, în timp ce vinul spumant este văzut ca fiind mai potrivit pentru ocaziile speciale. Consumatorii de vinars, coniac, percep băutura ca fiind una rafinată, potrivită momentelor solitare”,subliniază oficialii ONVV.

În ceea ce privește preferințele de consum ale vinului produs în Republica Moldova, românii preferă, în principal, vinurile liniștite (94%), spumantele (5%), vinurile licoroase și divinurile sau brandy-ul (1%).

Când vine vorba de conținutul de zahăr, românii preferă vinurile semi-dulci, apoi cele demiseci, seci și dulci. În ceea ce privește culoarea, vinul roșu este cel mai des consumat pe piața locală, urmat de cel alb și roze.

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) din Republica Moldova activează pe lângă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și funcționează ca un parteneriat public-privat, fiind gestionat și finanțat în comun, prin Fondul Viei și Vinului, format paritar din contribuțiile sectorului privat și din bugetul de stat.

#vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.