România, importuri de vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari în 2021

România este principala țară de desfacere pentru vinurile din Republica Moldova.

Numai anul trecut, țara noastră a importat vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari, vinurile din Republica Moldova ocupând o cotă de piață în România a vinurilor importate de peste 25%, scrie Forbes.ro.

Următoarele două țări în care ajung cele mai mari volume de vin moldovenesc sunt Polonia și Federația Rusă.

Cu o valoare a pieței de vinuri estimată la 169,5 miliarde de dolari în 2021, Republica Moldova exportă producție vitivinicolă în peste 75 de țări din întreaga lume. La o suprafață de 117.000 de hectare, aceasta se situează pe locul 14 în rândul țărilor vinificatoare europene după mărimea podgoriilor.

În 2021, Republica Moldova a exportat, în total, peste 120 milioane de litri, pe piața din România ajungând 10% din volum și însumând o valoare de 26,2 milioane de dolari, în creștere cu 19% față de anul anterior. Reprezentanții Oficiului Național al Viei și Vinului susțin că principalul canal de desfacere pentru vinurile moldovenești este industria de retail, aceasta fiind urmată de magazinele specializate și HoReCa.

„Vinul îmbuteliat, cu acces la publicul larg, este perceput în continuare de consumatorii din România ca fiind potrivit pentru consumul de zi cu zi, în timp ce vinul spumant este văzut ca fiind mai potrivit pentru ocaziile speciale. Consumatorii de vinars, coniac, percep băutura ca fiind una rafinată, potrivită momentelor solitare”,subliniază oficialii ONVV.

În ceea ce privește preferințele de consum ale vinului produs în Republica Moldova, românii preferă, în principal, vinurile liniștite (94%), spumantele (5%), vinurile licoroase și divinurile sau brandy-ul (1%).

Când vine vorba de conținutul de zahăr, românii preferă vinurile semi-dulci, apoi cele demiseci, seci și dulci. În ceea ce privește culoarea, vinul roșu este cel mai des consumat pe piața locală, urmat de cel alb și roze.

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) din Republica Moldova activează pe lângă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și funcționează ca un parteneriat public-privat, fiind gestionat și finanțat în comun, prin Fondul Viei și Vinului, format paritar din contribuțiile sectorului privat și din bugetul de stat.

#vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O simplă carte de identitate elenă cu numele „Stanislav Kirsanov” a declanșat lanțul de suspiciuni care a dus, în final, la reținerea oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc de către Direcția Greacă de Combatere a Criminalității Organizate. Documentul, cu date false, a fost descoperit inițial în cadrul unei anchete privind furturi de mașini, desfășurată la o reprezentanță auto din vestul Atenei.

Potrivit presei elene, identitatea „Kirsanov” avea trăsături suspecte care au stârnit interesul anchetatorilor, iar documentul a fost anulat de autorități. În mod inexplicabil, persoana care îl folosea — fără a ști că este investigat — a insistat prin avocat să-i fie restituit documentul, fapt care a crescut suspiciunile poliției, scrie publicația din grecia Thetoc.

În cele din urmă, s-a dovedit că „Kirsanov” era, de fapt, nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, unul dintre cei mai căutați fugari din Republica Moldova. Numele „Kirsanov” figura nu doar pe buletinul elen, ci și pe un pașaport grecesc fals, parte dintr-o colecție de 17 acte de identitate găsite asupra sa. Printre acestea se numărau inclusiv pașapoarte din Vanuatu și Irak.

Anchetatorii au descoperit că vila luxoasă din zona Voulas, unde Plahotniuc locuia, era închiriată pe un alt nume, iar viața sa în Grecia era perfect mascată. Autoritățile susțin că timp de un deceniu, Plahotniuc a orchestrat așa-numita „furtul secolului” din sistemul bancar moldovenesc, folosindu-se de poziția sa în fruntea Partidului Democrat.

Prejudiciul estimat: peste 128 milioane de euro și 66 milioane de dolari, delapidați prin opt companii și trei bănci comerciale din Moldova – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În unul dintre cazuri, Plahotniuc ar fi folosit numele unuia dintre copiii săi pentru a înregistra o firmă fantomă.

Pentru a scoate banii din Moldova, rețeaua creată de oligarh a folosit firme-paravan înregistrate în Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, cu destinație finală o companie din Lituania. În acest mecanism complex ar fi fost implicat și un alt oligarh fugar — Ilan Șor, lider pro-rus de origine israeliană al unui partid eurosceptic din Moldova.

Șor, dat în urmărire internațională și condamnat la 15 ani de închisoare, se ascunde din 2019 în Israel, iar autoritățile moldovenești cer în continuare extrădarea lui. În 2022, SUA l-au inclus pe o listă de sancțiuni pentru „corupție sistematică și campanii de influență malefică”.

Tot în avionul care urma să decoleze spre Dubai se afla și fostul kickboxer și deputat moldovean Constantin Țuțu, reținut împreună cu Plahotniuc. Acesta este vizat de o alertă roșie emisă de Rusia, unde este acuzat de implicare într-o organizație criminală care făcea trafic de droguri la scară mare. Gruparea cumpăra cantități mari de stupefiante din Maroc, pe care le transporta prin Spania în Federația Rusă.