România nu poate rezolva problema infrastructurii la vămi. Soluțiile pe care le propune Bucureștiul

Bucureștiul nu poate rezolva deocamdată problema infrastructurii vamale, afirmă Claudiu Ardeleanu, șeful Autorității Vamale din România. Oficialul a declarat în timpul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că autoritățile de pe cele două maluri ale Prutului discută subiectul și caută soluții eficiente.

Conform lui, responsabilii vamali au ajuns la concluzia că sunt necesare coridoare pentru camioanele goale, cele care transportă mărfuri perisabile și pentru exportatorii care au certificatul de Agent Economic Autorizat. Vameșii din Republica Moldova actualmente analizează asemenea soluții.

De asemenea, Ardeleanu a precizat că ar putea fi implementat un sistem informațional care să permită evaluarea prealabilă a situației la frontieră. În același timp, conform lui, soluții pentru rezolvarea problemei sunt căutate, iar în acest scop a fost solicitat și sprijinul Comisiei Europene.

O altă propunere a Bucureștiului este ca societățile de transport de pe cele două maluri ale Prutului să fie informate din timp despre situația la frontieră. Printre problemele pe care se confruntă este faptul că transportatorii ucraineni care se îndreaptă spre UE nu cunosc toate cerințele referitoare la verificările vamale, dar și faptul că șoferii optează pentru câteva puncte vamale.

„Încercăm să sprijinim pe cât putem aderarea Republicii Moldova la convenția de tranzit comun. Aderarea la această convenție va permite trecerea simplificată a frontierei. Procedurile se vor simplifica mult. Albița-Leușeni este cel mai mare punct de control dintre România și Republica Moldova. Sunt cele mai mari valuri de trafic, dar nu este singurul. Și Giurgiuleștiul este foarte aglomerat. Problemele se leagă mult de cisterne care vin să se aprovizioneze cu carburanți din România. Ele aglomerează mult punctele de control și încercăm să găsim soluții pentru fluidizare. Suntem conștienți că există probleme. Le-am identificat. Suntem în contact permanent cu colegii de la frontieră. Cautăm soluții unde se poate. Problema infrastructurii nu avem cu să o rezolvăm. Încercăm să găsim soluții alternative, care să permită fluidizarea traficului. Suntem conștienți de nemulțumiri. Sunt justificate. Dorința noastră este sinceră și implicată de a rezolva aceste probleme. Poate nu se vede peste noapte”, a declarat Claudiu Ardeleanu în studioul TVR Moldova.

Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, consideră că rezolvarea problemei ar fi crearea punctelor comune de vămuire. Conform lui, asemenea măsuri trebuie implementate după ce Uniunea Europeană va oferi undă verde acestui proces.

Între timp, Natalia Gavrilița susține că a discutat cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Până la soluționarea problemei, ea propune să fie utilizate centrele de triere a refugiați lor, amplasate la hotar, pentru a ajuta șoferii.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

#camioane #transportatori #solutii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.