România pregătește cea mai mare centrală pe gaz din Europa la Mintia

Ministerul Energiei a anunțat un plan ambițios de a integra 2.500 MW noi în sistemul energetic național până în 2025, prin investiții strategice precum centralele de la Iernut, Mintia, Răstolița, Năvodari și alte proiecte private cofinanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Obiectivul urmărește furnizarea unei energii “sigure, accesibile ca preț și cât mai curate,” potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, citat de wall-street.ro.

„Energia este inima economiei. Fără energie sigură și ieftină, nu există dezvoltare economică sau un nivel de trai decent. 2025 vine cu semne bune pentru România, iar cifrele și proiectele confirmă acest lucru”, a declarat Burduja.

Termocentrala pe gaz de la Mintia: Cu o putere instalată totală de 1.750 MW, aceasta va deveni cea mai mare centrală pe gaz din Europa. Ministerul estimează că primii 1.000 MW vor fi conectați la rețea până la sfârșitul anului 2025.
Centrala de la Iernut: Proiectul strategic, de 430 MW de producție în bandă, este planificat pentru finalizare în iunie 2025.
Capacități de stocare: Capacitatea de stocare în baterii este așteptată să se dubleze, ajungând la 400-500 MWh, prin proiecte sprijinite din fonduri PNRR.

Planul pentru 2025 include adăugarea unor capacități de producție noi, dintre care cel puțin 600 MW vor reprezenta producție în bandă, contribuind direct la securitatea energetică. În același timp, proiectele de explorare a gazelor naturale din Neptun Deep și Caragele, dezvoltarea programului nuclear și fabricile de panouri fotovoltaice și baterii sunt priorități pe termen lung.

„Anul 2025 va marca un sistem energetic mai puternic, capabil să sprijine dezvoltarea economică și să asigure accesul cetățenilor la energie sigură și accesibilă,” a adăugat Burduja.

După ce în 2024 România a adăugat 1.200 MW în sistem, ținta pentru 2025 este dublarea acestui record. “Soluția pentru facturi mai mici nu este intervenția constantă a statului, ci creșterea capacității de producție,” a subliniat ministrul.

Cu investiții de peste 14 miliarde de euro atrase în ultimii ani, România își reafirmă angajamentul pentru independența energetică și competitivitatea economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mintia #burduja #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.