România scoate gaze din depozite și exportă masiv către Moldova, pe fondul creșterii consumului

România a importat duminică, 11 ianuarie, 12,2 milioane metri cubi de gaze și a exportat 6,9 milioane metri cubi, din care 5,6 milioane metri cubi au fost livrați Republicii Moldova, iar 1,3 milioane metri cubi Ucrainei, pe fondul creșterii cererii provocate de ger și al scumpirii gazelor pe piața spot, unde prețurile se apropie de 200 lei românești/MWh, scrie profit.ro.

Răcirea accentuată a vremii a dus la o creștere rapidă a consumului de gaze în România, care a depășit 560 GWh pe zi. Pentru a acoperi această cerere, România a extras din depozite aproximativ 277 GWh și a importat suplimentar circa 56 GWh, ambele fiind cele mai mari volume ale acestei ierni.

Producția internă de gaze se situează la 245–250 GWh pe zi, în timp ce capacitatea maximă de extracție din depozite este de 338 GWh pe zi, nivel care poate fi susținut doar pe perioade scurte. În același timp, România continuă să exporte volume importante către Republica Moldova și Ucraina, în baza contractelor în vigoare.

Importurile de gaze sunt realizate în prezent printr-o singură conductă a Coridorului Transbalcanic, Negru Vodă 1, cu o capacitate de 158,8 GWh pe zi, din care, după acoperirea exporturilor, rămân puțin peste 80 GWh pentru consumul intern.

Pe piața spot operată de Bursa Română de Mărfuri, prețul gazelor pentru livrare imediată a urcat la 192,6 lei românești/MWh, cu 25% mai mult față de nivelul de 153,6 lei românești/MWh din urmă cu cinci zile, iar unele tranzacții au atins 198 lei românești/MWh. Volumul tranzacționat a fost de aproape 67 GWh, al doilea cel mai mare din ultima lună.

La 9 ianuarie, România avea în depozite 22,6 TWh de gaze, adică 66,8% din capacitatea totală de stocare, un nivel peste media Uniunii Europene și peste cel din aceeași perioadă a anului trecut.

#gaz natural #export #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.