Moldova stropește miliarde și moare de sete! 95% din banii fermierilor au mers pe pesticide, nu pe irigare

Republica Moldova a importat în perioada 2023–2025 echipamente pentru irigare și protecția plantelor în valoare totală de 136,4 milioane de lei, însă structura achizițiilor arată o orientare dezechilibrată: aproape toți banii au fost cheltuiți pentru stropirea culturilor cu pesticide, nu pentru irigare, potrivit unei analize de piață.

„Pulverizatoarele pentru produse de protecție a plantelor (pesticide, erbicide) au reprezentat 129,7 milioane lei, adică 95,1% din valoarea totală a importurilor. Restul echipamentelor, sisteme de irigare, drone agricole, instalații de fertilizare și nebulizatoare au împărțit doar 4,9% din piață”, constată economistul Iurie Rija.

În timp ce fermierii investesc masiv în combaterea bolilor și dăunătorilor, irigarea modernă rămâne aproape ignorată: instalațiile de ploaie artificială au avut importuri de doar 692 mii lei în trei ani, iar sistemele de fertilizare lichidă – 1,5 milioane lei, toate achiziționate într-un singur an.

„După un vârf de 69,2 milioane lei în 2023, importurile de echipamente agricole au căzut dramatic în 2024 la doar 7,8 milioane lei, de aproape nouă ori mai puțin. În 2025, piața și-a revenit parțial la 59,4 milioane lei, adică 86% din nivelul record din 2023”, susține Rija.

Cel mai volatil segment a fost cel al pulverizatoarelor pentru pesticide. în anul 2023 au fost importate în sumă de 66 milioane lei în 2023, 6 milioane lei în 2024 și 57,7 milioane lei în 2025

În schimb, dronele agricole au explodat în 2025: importurile au crescut de 14 ori față de anul precedent, ajungând la 1,14 milioane lei.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată. Astfel, din Statele Unite au fost importate în sumă 49 milioane lei (35,9%), Brazilia – 29,1 milioane lei (21,3%), Belgia – 24,3 milioane lei (17,8%), Olanda – 12,4 milioane lei (9,1%) și China – 7,4 milioane lei (5,5%).

SUA și Brazilia furnizează în special pulverizatoare profesionale de mare capacitate, în timp ce Europa vinde echipamente premium, cu prețuri chiar duble față de alternativele americane și braziliene. China domină segmentul low-cost și tehnologiile cu drone.

Piața este controlată de un nucleu restrâns de companii. Vadalex-Agro SRL este liderul absolut, cu importuri de aproape 39 milioane lei (29% din total), după ce și-a crescut achizițiile de aproape cinci ori în 2025. Urmează: Sati Tiraspol, combinat Hleboprod – 24,3 milioane lei și WT Agroprofi – 14,2 milioane lei. Primele zece companii controlează 86% din piață, restul de 38 de firme împărțind doar 14%.

În trei ani, Moldova a importat 40 de pulverizatoare profesionale în valoare de 129,7 milioane lei. Prețurile variază în funcție de țară: Olanda și Belgia – peste 6 milioane lei per unitate, SUA și Brazilia – circa 4,1 milioane lei per unitate și China – sub 600 mii lei per unitate.

Aceasta arată o piață profund segmentată. FFermele mari cumpără tehnică premium, iar jucătorii mici testează soluții ieftine.

În ceea ce privește dronele, toate cele 14 unități importate în Moldova provin din China. Aproape 96% din piață este controlată de Dron Assistance SRL, care a importat 12 drone în valoare de 1,31 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stropitoare #utilaje #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea Aeroportului Internațional Chișinău este amânată după ce Autoritatea Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a dispus reevaluarea ofertei desemnate câștigătoare. Decizia de atribuire din 31 iulie a fost anulată, însă procedura de achiziție continuă.

ANSC a emis decizia la 7 septembrie, după ce două dintre cele patru companii participante la licitație au contestat rezultatul procedurii.

„Procedura de achiziție nu este anulată, este revizuit doar calendarul anterior pentru a remedia aspectele menționate de ANSC. Grupul de lucru al Aeroportului urmează să reevalueze oferta, ținând cont de constatările expuse în decizie și să finalizeze procedura în conformitate cu cadrul legal aplicabil. Vom solicita ofertantului desemnat anterior câștigător extinderea garanției bancare, în condițiile în care ANSC a menționat că acesta a demonstrat existența garanției până la 16 octombrie, în timp ce era necesară valabilitatea până la 17 octombrie. Subliniem că garanția bancară era valabilă la momentul adoptării deciziei privind desemnarea câștigătorului, iar solicitarea de prelungire a acesteia reprezintă un mecanism prevăzut de cadrul normativ în vigoare”, precizează Aeroportul Internațional Chișinău.

Un alt aspect care urmează să fie reexaminat ține de indicatorii de lichiditate ai ofertantului. Potrivit Aeroportului, aceștia nu vor fi analizați doar individual, ci și prin prisma parteneriatului asumat cu o altă companie pentru executarea lucrărilor.

Licitația pentru reconstruirea, replanificarea parțială și extinderea terminalului aeroportuar a fost lansată pe 7 mai 2026, cu termen-limită pentru depunerea ofertelor la 19 iunie. La procedură au participat patru companii, iar pe 31 iulie a fost desemnată câștigătoare compania care a prezentat oferta cu cel mai mic preț. Pe 10 august, două dintre companiile participante au depus contestații.

Extinderea terminalului este argumentată prin creșterea accelerată a numărului de pasageri. Aeroportul Internațional Chișinău a depășit pentru prima dată pragul de 5 milioane de pasageri anul trecut și a încheiat 2025 cu peste 6 milioane de pasageri, traficul fiind de peste două ori mai mare decât în 2023.