Republica Moldova a spart recordul la floarea-soarelui. A exportat de 4,3 miliarde lei în doar cinci luni

Republica Moldova a intrat în sezonul agricol 2025/2026 cu un boom istoric pe piața semințelor de floarea-soarelui, atât ca volum, cât și ca valoare, arată analiza economistului Iurie Rija. În ultimele trei luni din 2025, octombrie, noiembrie și decembrie, exporturile lunare au atins constant 115–120 mii tone, un prag care nu a mai fost atins niciodată anterior.

În perioada august–decembrie 2025, Moldova a exportat 386,4 mii tone de floarea-soarelui, cu 36% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 și de două ori mai mult decât în 2023. Comparativ cu 2022, volumul este de 2,7 ori mai mare, ceea ce plasează sectorul într-o fază de expansiune fără precedent.

Creșterea volumelor a fost dublată de un preț favorabil. Prețul mediu de export a urcat la 11,06 lei/kg, cu 5% peste sezonul precedent și cu 44% peste nivelul din 2023. Această combinație a generat încasări record: 4,27 miliarde lei în cinci luni, cu 42% mai mult decât în 2024 și aproape de trei ori mai mult decât în 2023.

Piața a fost dominată de câțiva mari traderi. OROM-IMEXPO a fost lider, cu 68,7 mii tone (18% din total), urmat de RUSAGRO-PRIM (58,6 mii tone – 15%) și VADALEX GRAINS (30,1 mii tone – 8%). AGRO-NOVA PRIM a completat topul, iar primii patru exportatori au concentrat peste 46% din livrări.

Din punct de vedere geografic, exporturile rămân puternic regionalizate. Turcia a absorbit aproape 180 mii tone, iar România peste 150 mii tone, cele două piețe au cumulat peste 85% din total. Bulgaria a importat peste 33 mii tone la un preț superior, de 11,45 lei/kg. O surpriză a sezonului a fost Ucraina, care a cumpărat 2.839 tone de semințe pentru însămânțare, deși este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali.

Creșterea prețului la uleiul de floarea-soarelui a impulsionat procesarea internă. Prețul mediu de export a ajuns la 22 lei/kg, cu 14% peste 2024 și cu aproape 50% peste 2023, ducând marja brută la 10–12 lei/kg. În a doua jumătate a anului, exporturile de ulei au generat peste 1,1 miliarde lei.

În decembrie 2025, Moldova a exportat 12.723 tone de ulei, de aproape cinci ori mai mult decât în decembrie 2024, la un preț record de 22,82 lei/kg, pe fondul reducerii producției în bazinul Mării Negre, în special în Ucraina.

Liderul pieței de ulei a fost FLOAREA SOARELUI SA, cu 28 mii tone (55% din total), urmat de GLOBAL FARMING (23%) și DANUBE OIL COMPANY (16%). Împreună, aceste trei companii au realizat peste 90% din exporturi.

Destinațiile s-au mutat tot mai mult spre Uniunea Europeană: Italia și Franța au devenit principalele piețe, urmate de Portugalia și Spania, la prețuri medii de 21–22 lei/kg, mai atractive decât cele din Orientul Mijlociu, care aproape a dispărut din structură.

Șrotul de floarea-soarelui a cunoscut o revenire spectaculoasă: 39.364 tone exportate în iulie–decembrie 2025, de 6,5 ori mai mult decât în 2024, deși la un preț mai mic, 3,88 lei/kg. GLOBAL FARMING, DANUBE OIL COMPANY și FLOAREA SOARELUI SA domină această piață, semn al repornirii capacităților industriale.

Per ansamblu, în iulie–decembrie 2025 au fost valorificate circa 500 mii tone de floarea-soarelui, un record istoric. 76% din volum a mers la export ca materie primă, iar doar 24% a fost procesat intern, o îmbunătățire față de 2024, dar mult sub nivelurile din 2022–2023, când peste 60% era procesat local.

„Anul 2025 marchează o revenire clară după prăbușirea din 2024, dar cu o balanță încă puternic înclinată spre exportul de floarea-soarelui brută. Procesarea își revine, însă adevărata valoare adăugată rămâne încă sub potențial”, concluzionează economistul Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.