Rubla rusească se depreciază din nou. Câștigurile înregistrate săptămâna trecută s-au dus pe apa sâmbetei

Rubla rusească a scăzut drastic luni, aproape anunlând câștigurile înregistrate în săptămâna precedentă, după ce banca centrală a decis să relaxeze măsurile temporare de control al capitalului, relatează Reuters.

Vineri seara, banca centrală a declarat că va renunța la comisionul de 12% pentru cumpărarea de valută prin brokeraj, începând cu 11 aprilie, și va ridica interdicția temporară de a vinde valută persoanelor fizice începând cu 18 aprilie.

Cursul a scăzut la 82,09 de ruble la un dolar, în deschiderea pieței de la Moscova, de la 71 de ruble pe dolar, vineri. Și-a revenit apoi ușor, la 79,90 de ruble pentru un dolar.

Decizia de a renunța la comisionul de 12% pentru operațiunile valutare înseamnă că speculatorii vor putea tranzacționa din nou, a explicat compania Alor Brokerage.

Cu toate acestea, banca centrală a Rusiei nu a renunțat în totalitate la controlul asupra monedei. Potrivit informațiilor, 80% din veniturile în valută obținute de către companiile axate pe export trebuie în continuare convertite în ruble, iar dobânzile rămân mari, chiar dacă banca centrală și-a redus în mod neașteptat dobânda cheie de la 20% la 17% săptămâna trecută.

Analiștii ITI Capital au spus că Rusia primește aproximativ 1,4 miliarde de dolari pe zi din venituri din export, iar rubla s-ar putea consolida și mai mult, având în vedere controlul asupra capitalului rusesc și scăderea importurilor.

Rubla a scăzut în urma sancțiunilor occidentale, chiar dacă săptămâna trecută a înregistrat o revenire. Rusia este în continuare amenințată să intre în capacitate de plată, în urma acestor sancțiuni dure.

Rusia a amenințat cu acțiuni în justiție dacă Occidentul va încerca să o forțeze să intre în incapacitate de plată.

Săptămâna trecută, Siluanov a declarat că Rusia va face tot posibilul pentru a se asigura că își plătește creditorii.

#rubla ruseasca #depreciere #curs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.