Rubla rusească se depreciază din nou. Câștigurile înregistrate săptămâna trecută s-au dus pe apa sâmbetei

Rubla rusească a scăzut drastic luni, aproape anunlând câștigurile înregistrate în săptămâna precedentă, după ce banca centrală a decis să relaxeze măsurile temporare de control al capitalului, relatează Reuters.

Vineri seara, banca centrală a declarat că va renunța la comisionul de 12% pentru cumpărarea de valută prin brokeraj, începând cu 11 aprilie, și va ridica interdicția temporară de a vinde valută persoanelor fizice începând cu 18 aprilie.

Cursul a scăzut la 82,09 de ruble la un dolar, în deschiderea pieței de la Moscova, de la 71 de ruble pe dolar, vineri. Și-a revenit apoi ușor, la 79,90 de ruble pentru un dolar.

Decizia de a renunța la comisionul de 12% pentru operațiunile valutare înseamnă că speculatorii vor putea tranzacționa din nou, a explicat compania Alor Brokerage.

Cu toate acestea, banca centrală a Rusiei nu a renunțat în totalitate la controlul asupra monedei. Potrivit informațiilor, 80% din veniturile în valută obținute de către companiile axate pe export trebuie în continuare convertite în ruble, iar dobânzile rămân mari, chiar dacă banca centrală și-a redus în mod neașteptat dobânda cheie de la 20% la 17% săptămâna trecută.

Analiștii ITI Capital au spus că Rusia primește aproximativ 1,4 miliarde de dolari pe zi din venituri din export, iar rubla s-ar putea consolida și mai mult, având în vedere controlul asupra capitalului rusesc și scăderea importurilor.

Rubla a scăzut în urma sancțiunilor occidentale, chiar dacă săptămâna trecută a înregistrat o revenire. Rusia este în continuare amenințată să intre în capacitate de plată, în urma acestor sancțiuni dure.

Rusia a amenințat cu acțiuni în justiție dacă Occidentul va încerca să o forțeze să intre în incapacitate de plată.

Săptămâna trecută, Siluanov a declarat că Rusia va face tot posibilul pentru a se asigura că își plătește creditorii.

#rubla ruseasca #depreciere #curs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.