Rubla rusească se depreciază din nou. Câștigurile înregistrate săptămâna trecută s-au dus pe apa sâmbetei

Rubla rusească a scăzut drastic luni, aproape anunlând câștigurile înregistrate în săptămâna precedentă, după ce banca centrală a decis să relaxeze măsurile temporare de control al capitalului, relatează Reuters.

Vineri seara, banca centrală a declarat că va renunța la comisionul de 12% pentru cumpărarea de valută prin brokeraj, începând cu 11 aprilie, și va ridica interdicția temporară de a vinde valută persoanelor fizice începând cu 18 aprilie.

Cursul a scăzut la 82,09 de ruble la un dolar, în deschiderea pieței de la Moscova, de la 71 de ruble pe dolar, vineri. Și-a revenit apoi ușor, la 79,90 de ruble pentru un dolar.

Decizia de a renunța la comisionul de 12% pentru operațiunile valutare înseamnă că speculatorii vor putea tranzacționa din nou, a explicat compania Alor Brokerage.

Cu toate acestea, banca centrală a Rusiei nu a renunțat în totalitate la controlul asupra monedei. Potrivit informațiilor, 80% din veniturile în valută obținute de către companiile axate pe export trebuie în continuare convertite în ruble, iar dobânzile rămân mari, chiar dacă banca centrală și-a redus în mod neașteptat dobânda cheie de la 20% la 17% săptămâna trecută.

Analiștii ITI Capital au spus că Rusia primește aproximativ 1,4 miliarde de dolari pe zi din venituri din export, iar rubla s-ar putea consolida și mai mult, având în vedere controlul asupra capitalului rusesc și scăderea importurilor.

Rubla a scăzut în urma sancțiunilor occidentale, chiar dacă săptămâna trecută a înregistrat o revenire. Rusia este în continuare amenințată să intre în capacitate de plată, în urma acestor sancțiuni dure.

Rusia a amenințat cu acțiuni în justiție dacă Occidentul va încerca să o forțeze să intre în incapacitate de plată.

Săptămâna trecută, Siluanov a declarat că Rusia va face tot posibilul pentru a se asigura că își plătește creditorii.

#rubla ruseasca #depreciere #curs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.