„Cadoul” de 157 de milioane de euro de la UE, demontat de Chicu: „Sunt datorii, nu bani gratis”

Cele 157 de milioane de euro anunțate recent de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova nu reprezintă bani suplimentari sau un nou ajutor financiar, ci o tranșă din pachetul de aproximativ 1,9 miliarde de euro convenit anterior cu Bruxellesul, a declarat deputatul Ion Chicu, în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4, care susține că suma este deja inclusă în bugetul de stat pentru acoperirea deficitului și va trebui rambursată, împreună cu dobânzile aferente.

Potrivit parlamentarului, autoritățile cunoșteau despre această finanțare încă de la aprobarea bugetului pentru anul 2026, când au inclus suma respectivă în calculele privind acoperirea deficitului bugetar. Astfel, susține Chicu, prezentarea tranșei drept o nouă alocare financiară din partea Bruxellesului creează o impresie greșită despre sprijinul european.

„Acești 157 de milioane de euro sunt, de fapt, un împrumut acordat Republicii Moldova pentru finanțarea deficitului bugetar. Iar pentru împrumuturi trebuie plătite dobânzi”, a declarat deputatul.

Chicu atrage atenția că fondurile împrumutate de stat nu pot fi confundate cu asistența nerambursabilă, întrucât acestea majorează obligațiile financiare ale Republicii Moldova și vor trebui restituite în anii următori.

Parlamentarul a ridicat semne de întrebare și în privința componentei nerambursabile din pachetul european. Potrivit acestuia, granturile nu sunt transferate direct în bugetul de stat, ci sunt administrate prin intermediul Comisiei Europene și al Delegației UE, fiind direcționate către diferite proiecte.

În acest context, deputatul solicită mai multă transparență privind destinația banilor, proiectele finanțate și beneficiarii finali ai granturilor europene. Chicu susține că autoritățile nu au oferit suficiente explicații despre modul în care sunt distribuite aceste resurse.

Pe 5 octombrie, Comisia Europeană a anunțat deblocarea unei noi tranșe de 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în cadrul Planului de creștere economică. Potrivit Bruxellesului, plata a fost aprobată după evaluarea pozitivă a implementării a 18 reforme în domenii precum economia, energia, piața muncii și buna guvernare. Este a treia tranșă din acest mecanism, iar valoarea totală a finanțărilor puse la dispoziția Republicii Moldova a ajuns la 661 de milioane de euro.

Facilitatea de reformă și creștere pentru Republica Moldova, aprobată de instituțiile europene în martie 2025, prevede pentru perioada 2025–2027 o finanțare de până la 1,885 miliarde de euro. Din această sumă, până la 1,5 miliarde de euro reprezintă împrumuturi în condiții avantajoase, iar 385 de milioane de euro constituie sprijin financiar nerambursabil. Alte 135 de milioane de euro sunt alocate garantării împrumuturilor, ceea ce ridică sprijinul nerambursabil total prevăzut de mecanism la 520 de milioane de euro.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Podul temporar peste Nistru, care va lega localitățile Cosăuți din Republica Moldova și Iampol din Ucraina, este construit în proporție de 65% și ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026. Cu toate acestea, noua construcție nu va putea fi utilizată pentru transportul obișnuit de pasageri și mărfuri, fiind destinată exclusiv lucrărilor la viitorul pod permanent, pentru care autoritățile nu au identificat încă o sursă de finanțare, scrie radiomoldova.md.

Compania ucraineană responsabilă de lucrări a anunțat că structura podului temporar a ajuns deja pe malul moldovenesc al Nistrului. Din lungimea totală de 276 de metri, au fost construiți 180 de metri, iar 15 dintre cele 24 de structuri metalice de susținere au fost instalate.

Fiecare structură de susținere este formată din opt elemente tubulare și trei dispozitive de protecție împotriva gheții. Partea carosabilă va fi amplasată la aproximativ 11 metri deasupra nivelului râului, iar construcția va include grinzi metalice și plăci din beton armat.

În paralel, pe teritoriul Ucrainei, se apropie de finalizare amenajarea unui drum de acces de aproximativ trei kilometri. Urmează construirea infrastructurii de acces de pe malul moldovenesc și conectarea acesteia la rețeaua rutieră existentă.

Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Nicolai Mîndra, a explicat pentru Teleradio-Moldova că podul temporar are un rol strict tehnologic și va permite transportarea materialelor grele necesare construirii podului permanent.

„Este un pod tehnologic, pentru construcția podului din piatră, podului capital. Podul permite transportarea greutăților pe el, pentru a fi montate grinzile pentru podul capital”, a declarat oficialul.

Deși construcția poate suporta încărcături mari, utilizarea acesteia pentru traficul rutier obișnuit este limitată de infrastructura de acces de pe teritoriul Republicii Moldova.
„Drumul de acces trece prin localități și cu raze foarte abrupte, acest pod nu va putea fi folosit pentru transport de marfă sau de pasageri cu capacități mari și va soluționa doar problema de construcție a podului capital”, a precizat Nicolai Mîndra.

Situația este complicată și de lipsa finanțării pentru podul permanent, care reprezintă obiectivul principal al proiectului. Autoritățile au solicitat inclusiv sprijin financiar european, însă deocamdată nu există o sursă de finanțare confirmată.

Potrivit secretarului de stat, realizarea construcției permanente va necesita investiții considerabile și un termen îndelungat de execuție, având în vedere complexitatea tehnică a lucrărilor.
„E un obiectiv de construcție de lungă durată, pentru că-i infrastructură majoră, e un pod cu înălțimi până la 40 de metri”, a explicat Mîndra.

Proiectul podului rutier Cosăuți–Iampol a fost lansat în 2021, însă ulterior a fost suspendat din cauza problemelor de finanțare, agravate de invazia Rusiei în Ucraina.
Conform înțelegerilor dintre cele două state, Ucraina este responsabilă de construcția podului propriu-zis, în timp ce Republica Moldova trebuie să asigure infrastructura rutieră de acces, inclusiv un drum de ocolire a satului Cosăuți și amenajarea unui nou punct de trecere a frontierei.

Lucrările la podul tehnologic au început în 2026, în încercarea de a pregăti terenul pentru reluarea proiectului principal. Astfel, chiar dacă podul temporar va fi finalizat în acest an, deschiderea unei noi legături rutiere între Republica Moldova și Ucraina rămâne dependentă de identificarea finanțării și construirea podului permanent.