Rubla Rusiei scade pe măsură ce Moscova permite ţărilor „prietenoase” să intre din nou pe piaţa obligaţiunilor

Luni, preţul rublei a scăzut cu 1,5%, ajungând la 61 de unităţi faţă de dolarul american, deoarece Rusia a permis ţărilor aşa-zise „prietenoase” să intre din nou pe piaţa de obligaţiuni din Moscova, raportat Business Insider.

Kremlinul a anunţat săptămâna trecută planurile ca investitorii care vin din ţări care nu au luat parte la sancţiunile împotriva Rusiei să tranzacţioneze cu titluri de creanţă.
Rusia va converti, de asemenea, certificatele de depozit globale, sau GDR, în acţiuni care vor fi tranzacţionate la Bursa din Moscova. Banca centrală a Rusiei a declarat luni că plănuieşte să anuleze GDR-urile de la deţinătorii de cont şi apoi să crediteze acţiunile.

Moscova şi-a închis pieţele în februarie pentru a menţine un sigiliu mai strâns asupra ieşirilor de capital, după ce preşedintele Vladimir Putin a lansat invazia Ucrainei.
Cea mai recentă cădere a rublei se adaugă la oscilaţiile sălbatice pe care le-a văzut moneda după ce a înregistrat maxime şi minime record în acest an.

După desfăşurarea de trupe de către Rusia în Ucraina, rubla s-a scufundat faţă de dolar la 121,53 de unităţi, doar pentru a reveni la 50,01 în iunie. Banca centrală a Rusiei a ridicat în mod agresiv ratele dobânzilor la aproape 20% într-un efort de a proteja ţara de sancţiunile occidentale.

Între timp, cel puţin şase mari bănci de pe Wall Street au început din nou să tranzacţioneze cu obligaţiuni ruseşti, a informat Reuters.
JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup, Deutsche Bank, Barclays şi Jeffries Financial Group au reintrat cu precauţie pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale şi corporative ruseşti, a informat luni Reuters.

#rubla #apreciere #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.