Rusia a închiriat un teren în Georgia. Președintele Vladimir Putin ar putea beneficia de un nou palat la Marea Neagră

Vladimir Putin, președintele Rusiei, ar putea primi un alt palat situat la malul Mării Negre, asta pentru că autoritățile de la Moscova au cumpărat un teren imens în Georgia, acolo unde ar plănui să-l construiască. Aslan Bzhania, liderul de facto al regiunii separatiste Abhazia, a declarat că însuși Putin i-a cerut să cedeze teritoriul aflat în apropiere de orașul Pitsunda.

Federația Rusă a semnat, în secret, un contract de închiriere pe 49 de ani, prin care este cedat controlul asupra a 186 de hectare de teren, 115 hectare de apă și a unei tabere militare pentru Serviciul Federal de Protecție al lui Vladimir Putin, motiv de nemulțumire pentru localnici.

Rusia închiriază teren în Georgia pentru președintele Putin

Aslan Bzhania a transmis faptul că nu poate refuza această solicitare a Rusiei, asta pentru că Guvernul lui nu ar putea supraviețui fără ajutorul armatei ruse.

„Pot spune cu siguranță că Federația Rusă se poate descurca fără această Dacha (n.a. construcție sovietică). Dar ne putem descurca fără sprijinul Federației Ruse, al forțelor sale armate și al structurilor sale care ne păzesc granițele aici? Aceasta este o mare întrebare. Acesta este un loc în care vine principalul nostru oaspete (n.a. Vladimir Putin)”, a recunoscut Bzhania. Vladimir Putin a vizitat regiunea de cel puțin două ori până acum, în 2013 și 2017.

„Există acum noi tehnologii, noi condiții de securitate pentru persoanele protejate. În conformitate cu acest lucru, astfel de lucrări sunt, desigur, necesare acolo”, a spus Bzhania, sugerând că acolo va fi construit un nou palat pentru președintele rus, conform Insiderpaper.com.

Un alt palat al lui Putin se află în Gelendjik

Un palat în valoare de peste 1 miliard de dolari, despre care Alexei Navalnîi a spus că a fost construit pentru uzul personal al lui Vladimir Putin, se află în localitatea Gelendjik, situat la Marea Neagră. Oligarhul miliardar Arkadi Rotenberg, aflat sub sancțiunile UE și SUA, susține că proprietatea îi aparține.

Dar înregistrările deținute de baza de date Spark din Rusia indicau, din iunie 2022, că proprietatea aparține unei firme numite „Kompleks”, a cărei companie-mamă se numește „Binom”. Directorul companiei de la Binom, până în iulie anul trecut, pare să aibă un domeniu de e-mail LLCInvest.ru înregistrat. Adresa LLCinvest.ru apare încă în baza de date Spark, cea mai mare bază de date a companiilor din Rusia, ca adresă de contact.

Investigația realizată de Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției și a site-ul de știri Meduza a identificat un grup de 86 de companii, aparent neconectate, sau organizații fără scop lucrativ, care par să dețină active de peste 4,5 miliarde de dolari, și care au o adresă de e-mail privată comună: LLCInvest.ru.

Prietenii „binefecători” ai lui Putin

Activele care par să fie deținute de aceste organizații includ o serie de case de lux, iahturi și podgorii, legate anterior de presă cu președintele Rusiei. Compania de telecomunicații care găzduiește numele de domeniu pe serverele sale este strâns legată de Bank Rossiya, descrisă de Trezoreria SUA drept „banca personală pentru înalți oficiali ai Federației Ruse”.

Palatul de la Gelendjik este înconjurat de o podgorie de câteva hectare. Iar Alexei Navalnîi susține unul dintre hobby-urile lui Putin, scăpat de sub control la un moment dat, sunt cramele. Viile din jurul palatului de la Marea Neagră aparțin unei organizații non-profit, fondată de doi asociați ai lui Vladimir Putin, Ghenadi Timcenko și Vladimir Kolbin, ambii aflați acum sub sancțiuni occidentale.

#mare #vilă #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.