Rusia a majorat tarifele la import pentru bunurile de consum provenite din ”ţările ostile”

Rusia a majorat tarifele la import pentru o gamă largă de bunuri de larg consum, inclusiv vin, bere, dulciuri, biscuiţi şi şampon, produse în ţările care susţin sancţiunile impuse Moscovei, potrivit unui ordin guvernamental publicat vineri seară, informează Reuters.

Importurile ruseşti din ţările care au impus sancţiuni Moscovei, din cauza războiului din Ucraina, au scăzut puternic în 2022 şi preţul la băuturile alcoolice importate a crescut semnificativ.

Unii producători occidentali au încetat să îşi mai vândă bunurile în Rusia, însă Moscova a găsit căi ocolitoare prin care să aducă în ţară bunuri de larg consum, inclusiv prin scheme opace de import, astfel că destule bunuri de consum din străinătate se găsesc în continuare pe rafturile magazinelor ruseşti.

Potrivit ordinului guvernamental, tarifele la parfumuri, cosmetice şi şampon din Polonia, de exemplu, vor fi echivalente cu 35% din valoarea vamală. De asemenea, tarifele la import pentru tapetul provenit din Lituania, Letonia şi Estonia va urca până la 50%.

La vin, tarifele la import vor fi majorate cu până la 20%.

Noile tarife vor intra în vigoare la şapte zile de la data publicării şi vor rămâne valabile până la data de 31 decembrie 2024, inclusiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina