S-a spart axa financiară transatlantică? Europa nu mai contează pe dolar

Oficiali de rang înalt din sectorul financiar-bancar al Uniunii Europene au început să analizeze, în mod informal, posibile alternative la finanțarea în dolari americani, ridicând semne de întrebare cu privire la reliabilitatea pe termen lung a Rezervei Federale a SUA (FED) ca furnizor de lichiditate în perioade de criză, informează Reuters, citând șase surse familiare cu discuțiile.

Deși nu există semnale oficiale că FED ar intenționa să-și încalce angajamentele, incertitudinile generate de anumite politici ale fostei administrații Trump au determinat oficialii europeni să își regândească dependența de backstop-ul oferit de banca centrală a SUA.

„Este foarte puțin probabil ca FED să nu ofere sprijin în dolari în situații de stres, dar e prima dată când oficiali europeni discută serios posibilitatea ca acest mecanism să nu mai fie garantat”, a spus una dintre sursele citate.
În forumuri și grupuri de lucru de la nivelul BCE și al autorităților europene de supraveghere, se discută scenarii ipotetice în care guvernul SUA ar putea pune presiune pe FED pentru a suspenda linia de finanțare în dolari pentru Europa, în eventualitatea unor tensiuni geopolitice sau economice.

Backstop-ul oferit de FED – mecanismul de sprijin în dolari în perioade de volatilitate – a fost un pilon al stabilității financiare internaționale. Acesta a fost folosit inclusiv în criza Credit Suisse din 2023, când FED a furnizat zeci de miliarde de dolari băncii centrale elvețiene, permițând evitarea unei crize de lichiditate ce amenința să destabilizeze sistemul financiar global.

Oficialii europeni analizează acum scenarii de criză în care o diminuare a cooperării transatlantice ar putea lăsa sistemul bancar european fără acces rapid la dolarul american, monedă-cheie în comerțul și finanțele globale. Deși discuțiile sunt în stadiu informal, tema este de așteptat să intre în agendele oficiale ale BCE și ale altor autorități financiare europene în viitorul apropiat.

Această evoluție semnalează o reconfigurare potențială a arhitecturii financiare globale, în care Europa își pune problema autonomiei strategice chiar și în ceea ce privește moneda de referință mondială – dolarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #fed #dolar #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.