S-a spart axa financiară transatlantică? Europa nu mai contează pe dolar

Oficiali de rang înalt din sectorul financiar-bancar al Uniunii Europene au început să analizeze, în mod informal, posibile alternative la finanțarea în dolari americani, ridicând semne de întrebare cu privire la reliabilitatea pe termen lung a Rezervei Federale a SUA (FED) ca furnizor de lichiditate în perioade de criză, informează Reuters, citând șase surse familiare cu discuțiile.

Deși nu există semnale oficiale că FED ar intenționa să-și încalce angajamentele, incertitudinile generate de anumite politici ale fostei administrații Trump au determinat oficialii europeni să își regândească dependența de backstop-ul oferit de banca centrală a SUA.

„Este foarte puțin probabil ca FED să nu ofere sprijin în dolari în situații de stres, dar e prima dată când oficiali europeni discută serios posibilitatea ca acest mecanism să nu mai fie garantat”, a spus una dintre sursele citate.
În forumuri și grupuri de lucru de la nivelul BCE și al autorităților europene de supraveghere, se discută scenarii ipotetice în care guvernul SUA ar putea pune presiune pe FED pentru a suspenda linia de finanțare în dolari pentru Europa, în eventualitatea unor tensiuni geopolitice sau economice.

Backstop-ul oferit de FED – mecanismul de sprijin în dolari în perioade de volatilitate – a fost un pilon al stabilității financiare internaționale. Acesta a fost folosit inclusiv în criza Credit Suisse din 2023, când FED a furnizat zeci de miliarde de dolari băncii centrale elvețiene, permițând evitarea unei crize de lichiditate ce amenința să destabilizeze sistemul financiar global.

Oficialii europeni analizează acum scenarii de criză în care o diminuare a cooperării transatlantice ar putea lăsa sistemul bancar european fără acces rapid la dolarul american, monedă-cheie în comerțul și finanțele globale. Deși discuțiile sunt în stadiu informal, tema este de așteptat să intre în agendele oficiale ale BCE și ale altor autorități financiare europene în viitorul apropiat.

Această evoluție semnalează o reconfigurare potențială a arhitecturii financiare globale, în care Europa își pune problema autonomiei strategice chiar și în ceea ce privește moneda de referință mondială – dolarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #fed #dolar #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist, fondator al companiei comerciale de energie Gunvor Group, a încheiat una dintre cele mai spectaculoase tranzacții din industria petrolieră a ultimilor ani, grăbindu-se să preia operațiunile internaționale ale gigantului rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane.

Dacă achiziția va fi aprobată de autoritățile din Statele Unite și Marea Britanie, Gunvor va controla o rețea globală de active – de la benzinării în Bronx și Sicilia, la rafinării europene și câmpuri petroliere în Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

Tranzacția, semnată la doar trei zile după ce Lukoil a anunțat vânzarea activelor sale, ilustrează stilul rapid și agresiv de negociere al lui Törnqvist, un veteran al pieței globale de energie, descris de foști colaboratori drept „omul care vede o afacere și o încheie înainte ca alții să apuce să se gândească”.

Valoarea exactă a acordului nu a fost dezvăluită, însă experții estimează că ramura internațională a Lukoil ar putea valora până la 20 de miliarde de dolari. Gunvor a cerut deja aprobarea Washingtonului și Londrei, în condițiile în care băncile occidentale sunt reticente față de orice tranzacție care implică Rusia.

Gunvor a fost fondată în anii ’90 de Törnqvist împreună cu Ghenadi Timcenko, oligarh apropiat al lui Vladimir Putin. Compania ajunsese să controleze până la 30% din exporturile maritime de țiței ale Rusiei, înainte ca sancțiunile impuse în 2014, după anexarea Crimeei, să o aducă în pragul colapsului.

Pentru a-și salva compania, Törnqvist a cumpărat acțiunile partenerului său rus, a vândut activele din Federația Rusă și a investit masiv în gaz natural lichefiat (GNL) și infrastructură energetică în SUA și Europa. În 2024, Gunvor a raportat un profit net de 729 milioane USD și venituri record de 136 miliarde USD, cel mai bun rezultat din istoria sa.

Tranzacția cu Lukoil riscă însă să reactiveze suspiciunile mai vechi privind legăturile dintre Törnqvist și Kremlin. În 2014, administrația Obama sugerase că Putin ar fi avut acces indirect la fondurile Gunvor — acuzații respinse la acea vreme de companie.
Acum, ironia situației este evidentă: unul dintre cei mai mari beneficiari ai sancțiunilor contra Moscovei ar putea deveni chiar o firmă acuzată cândva că este influențată de Putin.

Reprezentanții Gunvor au negat că ar exista vreo clauză care să permită Lukoil să își răscumpere activele după războiul din Ucraina.
„Nu există nicio astfel de asigurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gunvor, Seth Pietras, pentru Wall Street Journal.

Achiziția subliniază toleranța ridicată la risc a traderilor de mărfuri, capabili să opereze în zone afectate de conflicte, sancțiuni și crize financiare. „Comercianții de energie pot prelua riscuri politice pe care marile companii petroliere nu și le permit”, afirmă profesorul Craig Pirrong de la Universitatea din Houston.

Pentru Törnqvist, care își împarte timpul între Geneva și competițiile nautice internaționale cu echipa Artemis Racing, tranzacția ar putea marca apogeul carierei sale — dar și începutul unei noi etape în care Gunvor devine unul dintre cei mai influenți jucători de pe piața globală a petrolului, într-un moment în care ordinea energetică mondială este în plină reașezare.