S-a spart axa financiară transatlantică? Europa nu mai contează pe dolar

Oficiali de rang înalt din sectorul financiar-bancar al Uniunii Europene au început să analizeze, în mod informal, posibile alternative la finanțarea în dolari americani, ridicând semne de întrebare cu privire la reliabilitatea pe termen lung a Rezervei Federale a SUA (FED) ca furnizor de lichiditate în perioade de criză, informează Reuters, citând șase surse familiare cu discuțiile.

Deși nu există semnale oficiale că FED ar intenționa să-și încalce angajamentele, incertitudinile generate de anumite politici ale fostei administrații Trump au determinat oficialii europeni să își regândească dependența de backstop-ul oferit de banca centrală a SUA.

„Este foarte puțin probabil ca FED să nu ofere sprijin în dolari în situații de stres, dar e prima dată când oficiali europeni discută serios posibilitatea ca acest mecanism să nu mai fie garantat”, a spus una dintre sursele citate.
În forumuri și grupuri de lucru de la nivelul BCE și al autorităților europene de supraveghere, se discută scenarii ipotetice în care guvernul SUA ar putea pune presiune pe FED pentru a suspenda linia de finanțare în dolari pentru Europa, în eventualitatea unor tensiuni geopolitice sau economice.

Backstop-ul oferit de FED – mecanismul de sprijin în dolari în perioade de volatilitate – a fost un pilon al stabilității financiare internaționale. Acesta a fost folosit inclusiv în criza Credit Suisse din 2023, când FED a furnizat zeci de miliarde de dolari băncii centrale elvețiene, permițând evitarea unei crize de lichiditate ce amenința să destabilizeze sistemul financiar global.

Oficialii europeni analizează acum scenarii de criză în care o diminuare a cooperării transatlantice ar putea lăsa sistemul bancar european fără acces rapid la dolarul american, monedă-cheie în comerțul și finanțele globale. Deși discuțiile sunt în stadiu informal, tema este de așteptat să intre în agendele oficiale ale BCE și ale altor autorități financiare europene în viitorul apropiat.

Această evoluție semnalează o reconfigurare potențială a arhitecturii financiare globale, în care Europa își pune problema autonomiei strategice chiar și în ceea ce privește moneda de referință mondială – dolarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #fed #dolar #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.