S-a spart axa financiară transatlantică? Europa nu mai contează pe dolar

Oficiali de rang înalt din sectorul financiar-bancar al Uniunii Europene au început să analizeze, în mod informal, posibile alternative la finanțarea în dolari americani, ridicând semne de întrebare cu privire la reliabilitatea pe termen lung a Rezervei Federale a SUA (FED) ca furnizor de lichiditate în perioade de criză, informează Reuters, citând șase surse familiare cu discuțiile.

Deși nu există semnale oficiale că FED ar intenționa să-și încalce angajamentele, incertitudinile generate de anumite politici ale fostei administrații Trump au determinat oficialii europeni să își regândească dependența de backstop-ul oferit de banca centrală a SUA.

„Este foarte puțin probabil ca FED să nu ofere sprijin în dolari în situații de stres, dar e prima dată când oficiali europeni discută serios posibilitatea ca acest mecanism să nu mai fie garantat”, a spus una dintre sursele citate.
În forumuri și grupuri de lucru de la nivelul BCE și al autorităților europene de supraveghere, se discută scenarii ipotetice în care guvernul SUA ar putea pune presiune pe FED pentru a suspenda linia de finanțare în dolari pentru Europa, în eventualitatea unor tensiuni geopolitice sau economice.

Backstop-ul oferit de FED – mecanismul de sprijin în dolari în perioade de volatilitate – a fost un pilon al stabilității financiare internaționale. Acesta a fost folosit inclusiv în criza Credit Suisse din 2023, când FED a furnizat zeci de miliarde de dolari băncii centrale elvețiene, permițând evitarea unei crize de lichiditate ce amenința să destabilizeze sistemul financiar global.

Oficialii europeni analizează acum scenarii de criză în care o diminuare a cooperării transatlantice ar putea lăsa sistemul bancar european fără acces rapid la dolarul american, monedă-cheie în comerțul și finanțele globale. Deși discuțiile sunt în stadiu informal, tema este de așteptat să intre în agendele oficiale ale BCE și ale altor autorități financiare europene în viitorul apropiat.

Această evoluție semnalează o reconfigurare potențială a arhitecturii financiare globale, în care Europa își pune problema autonomiei strategice chiar și în ceea ce privește moneda de referință mondială – dolarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #fed #dolar #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele din pește și alte viețuitoare acvatice vor ajunge pe piață în condiții mai stricte de control sanitar-veterinar, după ce Guvernul a aprobat un nou regulament care stabilește reguli detaliate pentru circulația animalelor acvatice și pentru comercializarea produselor obținute din acestea.

Potrivit note informative, intervenția este motivată de riscurile pentru sănătatea animală și siguranța alimentelor, în condițiile în care multe dintre bolile listate pot afecta inclusiv sănătatea oamenilor. Autorii documentului atrag atenția că focarele de boală în unitățile de acvacultură duc la scăderea producției, creșterea costurilor de tratament și control, sacrificarea animalelor și pierderea piețelor, generând pierderi economice semnificative.

„Implementarea acestor reglementări va contribui la prevenirea și controlul bolilor, asigurarea populației cu produse de calitate, reducerea riscurilor de pierderi economice la unitățile de profil și consolidarea controlului lanțului alimentar și a siguranței alimentare”, afirmă ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Noul regulament introduce cerințe clare privind curățarea și dezinfecția mijloacelor de transport, schimburile și evacuările de apă, precum și măsuri de biosecuritate menite să reducă riscurile asociate transportului animalelor acvatice.

Înainte de fiecare transport, medicul veterinar oficial este obligat să efectueze un control documentar al înregistrărilor privind mortalitatea și starea de sănătate, dar și o inspecție clinică a animalelor, inclusiv în cazul categoriilor la care semnele bolii sunt mai puțin evidente, cum ar fi ouăle și moluștele.

Certificatul de sănătate animală trebuie să conțină date despre expeditor, destinatar, unitatea de origine și cea de destinație, specie, cantitate, precum și scopul utilizării animalelor, fie că este vorba despre creștere, carantină, relocare, consum uman sau cercetare. În cazul produselor provenite din zone cu restricții, documentele trebuie să includă inclusiv denumirea bolii relevante și detalii despre zona de origine. De asemenea, autoritatea competentă are obligația să notifice statul de destinație în cazul transporturilor externe și să furnizeze informațiile prevăzute de regulament.

Nota informativă prezintă și un exemplu concret al cheltuielilor de biosecuritate, arătând că dezinfectarea unui bazin de 100 m² pentru creșterea peștilor implică un cost estimativ de aproximativ 2 400 de lei.

Autorii proiectului precizează că noile prevederi nu implică costuri de conformare legate de eliberarea unor acte permisive suplimentare, întrucât nu introduc autorizații noi, ci detaliază cerințele tehnice și sanitar-veterinare. În schimb, obținerea și menținerea statutului de „indemn de boală” pentru anumite zone sau compartimente va permite circulația liberă în țară și exportul fără restricții pe piața internațională a animalelor și produselor de acvacultură.

Regulamentul prevede și restricții pentru momelile vii utilizate la pescuit, care trebuie să provină din zone cu statut de indemn de boală atunci când sunt folosite în astfel de zone, pentru a preveni introducerea agenților patogeni în habitate naturale sau în unități de acvacultură.