Să tot fii deputat! Parlamentul, cea mai de succes agenţie de voiaj pe timp de criză. Deplasări de 2 milioane de lei

Deputații moldoveni au cheltuit 2 milioane de lei pentru deplasări în semestrul doi al anului 2023, cu 0,4 milioane mai puțin decât în semestrul I al anului 2023, potrivit unui studiu Promo-Lex.

Deputații moldoveni au cheltuit 4,3 milioane de lei pentru deplasările în străinătate, în anul 2023, față de 1,8 milioane de lei, anul precedent.

67% din totalul cheltuielilor au fost efectuate pentru deplasările de serviciu în străinătate ale deputaților fracțiunii PAS (cu 2% în creștere față de perioada precedentă de monitorizare), 27% – pentru cele ale personalului Secretariatului Parlamentului, iar 6% – pentru deplasările deputaților din fracțiunea BCS (cu 2% mai puțin față de perioada precedentă de monitorizare). Similar perioadei anterioare de monitorizare, constatăm că deputații independenți și cei neafiliați nu au avut nici o deplasare de serviciu în străinătate.

Cea mai mare parte a cheltuielilor efectuate au fost pentru achitarea diurnelor persoanelor delegate (43,6%), pentru transport (39,2%), și pentru serviciile de cazare (21,7%).

Conform datelor, deputații din fracțiunea PAS dețin, atât topul deputaților cu cele mai mari cheltuieli pentru deplasări (cu Igor Grosu – lider al topului), cât și topul deputaților cu cele mai mici cheltuieli pentru deplasări (cu Petru Frunze – lider al topului).

În funcție de destinația deplasărilor de serviciu în străinătate, cele mai multe au fost efectuate în SUA (7), urmate Belgia (6), România (5), Franța, Austria, Cehia, Germania și Italia (câte 3 fiecare), Georgia, Danemarca, Norvegia, Spania, Finlanda, Lituania, Polonia și Serbia (câte 2 fiecare), Estonia, Japonia, Marea Britanie, Suedia, Țările de Jos, Croația, Grecia, Macedonia de Nord, Irlanda, Portugalia, Slovacia, și Israel (câte 1 fiecare). 63% din totalul deplasărilor au fost în scop de participare la diverse evenimente regionale/internaționale (în creștere cu 8%), iar 37% au fost vizite oficiale, de studiu și de lucru (în descreștere cu 3%).

Per total în anul 2023 au fost cheltuiți 4,3 milioane de lei pentru cele 161 de deplasări ale deputaților, față de 1,8 milioane de lei în anul 2020 pentru 94 de deplasări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.