Salarii mai mari doar pe hârtie? Sindicatele avertizează că inflația poate înghiți tot

25 Sept. 2026, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:23 // Actual //  Ursu Victor

Majorările salariale planificate pentru anul 2027 riscă să nu se transforme într-o creștere reală a veniturilor angajaților, în condițiile în care inflația cumulativă a ajuns deja la 11,2%. Avertismentul vine din partea vicepreședintelui Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc.

Potrivit sindicalistului, dacă salariile vor fi majorate anul viitor doar atât cât să compenseze creșterea prețurilor, angajații nu vor resimți efectiv un plus de venit.

„O majorare medie a salariilor pentru anul viitor ar presupune că am ajunge la zero, adică creșterea reală nu va fi simțită”, a declarat Sainciuc.

Vicepreședintele CNSM a atras atenția că inflația ar putea continua să avanseze în lunile următoare, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra puterii de cumpărare și ar putea diminua efectul eventualelor majorări salariale prevăzute pentru 2027.

Sainciuc a ridicat semne de întrebare și în privința modului în care urmează să fie stabilite valorile de referință utilizate la calcularea salariilor bugetarilor. În prezent, pentru o mare parte dintre angajații din sectorul public este utilizată o valoare de referință de 4.200 de lei, iar sindicalistul spune că mecanismul de ajustare a acesteia pentru anii următori trebuie explicat mai clar.

El susține că există o posibilă contradicție între principiul potrivit căruia valoarea de referință ar trebui ajustată în funcție de evoluția economiei și posibilitățile bugetului public și cifrele prezentate pentru anii următori.

„Dacă nu, suntem într-o contradicție”, a declarat Sainciuc.

Sindicalistul a oferit și un exemplu pentru anul 2028. Potrivit calculelor sale, în cazul unei creșteri economice de 3,2%, o valoare de referință de 4.200 de lei ar ajunge la aproximativ 4.334 de lei. În schimb, în scenariile analizate ar figura o valoare de 4.600 de lei.

În opinia sa, diferența trebuie clarificată, întrucât evoluția valorii de referință și fondurile de salarizare planificate pentru sectorul bugetar par să pornească de la ipoteze diferite.

„Ce ține de rata valorii de referință, bazându-ne pe creștere economică, este o contradicție. Trebuie să ne uităm la lucrul acesta”, a spus vicepreședintele CNSM.

Totodată, Sainciuc a remarcat că fondurile de salarizare prevăzute pentru anii următori indică majorări de aproximativ 8%, 10% sau 12%, ceea ce ar crea spațiu pentru creșteri salariale în sectorul bugetar.

Problema, spune reprezentantul sindicatelor, este dacă aceste majorări vor depăși efectiv inflația și dacă formula de ajustare a valorii de referință va permite o creștere reală a veniturilor. În caz contrar, o parte importantă din avansul salarial ar putea fi erodată de scumpiri.

25 Sept. 2026, 10:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:37 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană a adoptat măsuri comerciale temporare prin care suspendă taxele vamale pentru aproximativ 80% din exporturile Armeniei către piața europeană, decizia fiind luată în contextul restricțiilor comerciale impuse recent de Rusia.

Măsurile au fost adoptate oficial de Consiliul UE la 24 septembrie 2026 și vizează o gamă largă de produse, inclusiv anumite mărfuri agricole. Potrivit documentului, produsele incluse în regimul preferențial reprezintă aproape 99% din exporturile Armeniei de fructe proaspete, legume și plante către Rusia, precum și peste 91% din exporturile de băuturi și produse spirtoase.

Regimul comercial preferențial ar urma să fie aplicat timp de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Totodată, acesta include condiții și mecanisme de protecție care permit intervenția UE în cazul în care importurile ar afecta negativ producătorii europeni.

Prin această măsură, Bruxelles-ul urmărește să ajute companiile armene să-și diversifice piețele de export și să reducă dependența de piața rusă, consolidând în același timp relațiile comerciale dintre Armenia și Uniunea Europeană.

Decizia vine pe fondul aprofundării relațiilor dintre Erevan și Bruxelles. Relațiile UE-Armenia se bazează pe Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat, aflat în vigoare din 2021, iar în decembrie 2025 cele două părți au adoptat o nouă agendă strategică de cooperare.

Uniunea Europeană a devenit în 2025 al treilea cel mai mare partener comercial al Armeniei, reprezentând 11,3% din comerțul total cu bunuri al țării, 7,9% din exporturi și 13,5% din importuri.

În paralel, UE rămâne cel mai mare donator al Armeniei și derulează un plan de reziliență și creștere în valoare de 270 de milioane de euro pentru perioada 2024–2027, destinat reformelor economice, conectivității și dezvoltării mediului de afaceri.