Salarii majorate cu 57% pentru personalul administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice

Din 1 noiembrie, personalul administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice beneficiază de salarii majorate cu 57%. După majorare, salariile vor oscila între 3840 și 9090 lei în dependență de nivelul studiilor.

Guvernul a operat astăzi modificări la Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice, încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.

Mai exact, specialiștii cu studii superioare vor ridica lunar un salariu de 9090 lei, cei cu studii medii de specialitate vor primi 7680 lei, muncitorii calificați – 5040 lei, iar muncitorii necalificați – 3840 lei. Pentru personalul de conducere non-medical, lefurile se vor majora cu 37%.

Cheltuielile necesare pentru punerea în aplicare a proiectului, începând cu 1 noiembrie 2021, sunt planificate în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2021, ca urmare a rectificării Legii FAOAM pentru anul 2021. Cheltuielile necesare aferente majorărilor salariilor de funcție propuse în proiect se estimează la circa 22 923,2 mii lei lunar, sau pentru 2 luni ale anului 2021 (noiembrie – decembrie) la circa 45 846,4 mii lei. Costul anual al acestor cheltuieli ajunge la 275 078,4 mii lei, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu punerea în aplicare a prevederilor acesteia începând cu 1 noiembrie 2021.

#personalul administrativ-gospodăresc #institutii medico-sanitare #majorare #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.