Un miliardar pariază pe piramide! Giza se transformă într-un centru al divertismentului și turismului premium

Celebrul platou Giza, unde se află piramidele și Marele Sfinx, va trece printr-o transformare fără precedent. Miliardarul egiptean Naguib Sawiris investește încă 10 milioane de dolari într-un amplu proiect de modernizare care urmărește să transforme unul dintre cele mai cunoscute situri arheologice din lume într-o destinație turistică activă pe tot parcursul anului.

Investiția se înscrie în parteneriatul public-privat semnat în 2018 între Guvernul Egiptului și compania Orascom Pyramids Entertainment, controlată de Sawiris. Odată cu noua finanțare, investițiile totale ale companiei în proiect ajung la aproximativ 41 de milioane de dolari.

Noile fonduri vor fi utilizate pentru achiziționarea unei flote de 30 de autobuze electrice de tip hop-on, hop-off și pentru construirea unui pavilion sportiv în aer liber cu o capacitate de 15.000 de locuri. Obiectivul este transformarea platoului Giza într-un spațiu capabil să găzduiască concerte, competiții sportive și evenimente internaționale, pe lângă activitățile turistice tradiționale.

Modelul de afaceri este unul diferit față de o concesiune clasică. Statul egiptean păstrează toate încasările din biletele de acces la piramide, în timp ce Orascom obține venituri din tururi VIP, restaurante, spații comerciale, sponsorizări și organizarea de evenimente.

Potrivit reprezentanților companiei, doar concertele și competițiile sportive ar urma să genereze în acest an venituri de aproximativ 4,1 milioane de dolari, iar proiectul este estimat să atingă pragul de rentabilitate în 2027.

Compania își propune să dubleze numărul anual al vizitatorilor platoului Giza, de la aproximativ 2,5 milioane înainte de începerea proiectului la cinci milioane începând de anul viitor.

Investiția vine într-un moment favorabil pentru industria turismului din Egipt. În 2025, țara a primit aproximativ 19 milioane de turiști, devenind a doua cea mai vizitată destinație din Africa, după Maroc. Autoritățile de la Cairo estimează că numărul vizitatorilor va ajunge la 20 de milioane în 2026, după ce peste nouă milioane de turiști au fost înregistrați deja în prima jumătate a anului.

Cu o avere estimată la 3,8 miliarde de dolari, Naguib Sawiris mizează că îmbinarea patrimoniului istoric cu divertismentul, infrastructura modernă și transportul ecologic va transforma unul dintre cele mai vechi monumente ale lumii într-una dintre cele mai atractive destinații turistice la nivel internațional.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Adrian Lupușor afirmă că a avertizat autoritățile încă acum trei ani asupra deficiențelor grave de guvernanță din întreprinderile de stat, însă recomandările formulate de societatea civilă au fost ignorate. În opinia sa, criza actuală din jurul companiilor de stat este rezultatul direct al lipsei de reforme și al numirilor netransparente în structurile de conducere.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Lupușor spune că, în perioada în care a fost membru al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, a încercat să atragă atenția asupra acestor probleme în cadrul ședințelor, iar ulterior a transmis o scrisoare oficială conducerii de vârf a țării.

Potrivit economistului, documentul avertiza că un plan de dezoligarhizare nu poate fi credibil fără reformarea întreprinderilor de stat și că regulamentele privind selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație nu reflectau bunele practici ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Lupușor susține că a semnalat și lipsa unor criterii clare de performanță pentru evaluarea consiliilor de administrație, caracterul neoperațional al politicii privind proprietatea de stat, precum și necesitatea restructurării Agenției Proprietății Publice, digitalizării informațiilor despre patrimoniul public, corporatizării și reorganizării întreprinderilor de stat.

Economistul afirmă că a solicitat inclusiv organizarea unei ședințe dedicate acestui subiect, cu participarea prim-ministrului, argumentând că reforma avea nevoie de susținere politică la cel mai înalt nivel.

„Cum credeți, am primit vreun răspuns? Niciunul”, a scris Lupușor.

Acesta consideră că, după trei ani, exact problemele semnalate atunci — numirile netransparente, consiliile de administrație formale și lipsa unei supravegheri eficiente — „au explodat în criza pe care o vedem astăzi”.

În final, economistul face apel la actuala și viitoarele guvernări să trateze cu mai multă seriozitate recomandările venite din partea societății civile.

„Tare aș vrea ca guvernarea să-și învețe lecția din această criză: mai puțină aroganță și mai multă receptivitate față de vocile, poate mai puțin plăcute, dar critic necesare, care vin din partea societății civile”, a conchis Adrian Lupușor.