Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai doresc candidații moldoveni — Lucru.md

14 Dec. 2023, 14:28
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
14 Dec. 2023, 14:28 // Slider //  MD Bani

Amplasarea convenabilă a biroului — un factor prioritar pentru moldoveni atunci când își caută un post de lucru. Asta indică rezultatele sondajului realizat de site-ul Lucru.md cu vizitatorii Târgului de Cariere din Chișinău.

Unul dintre principalele motive pentru care candidații își pierd interesul față de un anunț de job — salariul nespecificat (84%). Pe locul doi se clasează programul de lucru incomod (61%). Pe lângă acestea, sondajul indică că o bună parte din candidați sunt descurajați de lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională (56%) și de amplasarea biroului departe de casă (55%).

Lucru.md a întrebat vizitatorii Târgului de Cariere și despre salarii. Fiecare al treilea respondent, indiferent de domeniul de activitate, a declarat că ar dori să câștige 15 000 de lei pe lună. Aproximativ tot atâția au răspuns că le-ar ajunge 20 000 de lei pe lună pentru o viață confortabilă.

De asemenea, s-a constatat că în ultimele trei luni doar 14% dintre respondenți au primit o majorare de salariu. Alți 30% au primit ultima majorare între 3 și 12 luni în urmă. O majorare de salariu primită cu mai mult de un an în urmă a fost raportată de către 18% dintre respondenți, iar cu mai mult de trei ani în urmă — de 21%.

Întrebați de echipa Lucru.md despre cum ar proceda dacă ar primi un refuz la cererea de majorare a salariului, mai mult de jumătate dintre cei intervievați (53%) au răspuns că vor încerca să lucreze mai mult sau mai bine și vor reveni la discuția despre majorarea salarială într-un moment mai favorabil. În schimb, 42% au declarat că vor începe imediat căutarea unui nou post de lucru. Doar 5% au răspuns că nu vor întreprinde nimic și nu vor mai aduce în discuție acest subiect.

Lucru.md este primul site de joburi din Moldova care prezintă posturile vacante pe o hartă interactivă, facilitând astfel căutarea unui loc de muncă aproape de casă, într-un anumit sector al Chișinăului sau raion al Moldovei.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.