Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai doresc candidații moldoveni

Amplasarea convenabilă a biroului — un factor prioritar pentru moldoveni atunci când își caută un post de lucru. Asta indică rezultatele sondajului realizat de site-ul Lucru.md cu vizitatorii Târgului de Cariere din Chișinău.

Unul dintre principalele motive pentru care candidații își pierd interesul față de un anunț de job — salariul nespecificat (84%). Pe locul doi se clasează programul de lucru incomod (61%). Pe lângă acestea, sondajul indică că o bună parte din candidați sunt descurajați de lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională (56%) și de amplasarea biroului departe de casă (55%).

Lucru.md a întrebat vizitatorii Târgului de Cariere și despre salarii. Fiecare al treilea respondent, indiferent de domeniul de activitate, a declarat că ar dori să câștige 15 000 de lei pe lună. Aproximativ tot atâția au răspuns că le-ar ajunge 20 000 de lei pe lună pentru o viață confortabilă.

De asemenea, s-a constatat că în ultimele trei luni doar 14% dintre respondenți au primit o majorare de salariu. Alți 30% au primit ultima majorare între 3 și 12 luni în urmă. O majorare de salariu primită cu mai mult de un an în urmă a fost raportată de către 18% dintre respondenți, iar cu mai mult de trei ani în urmă — de 21%.

Întrebați de echipa Lucru.md despre cum ar proceda dacă ar primi un refuz la cererea de majorare a salariului, mai mult de jumătate dintre cei intervievați (53%) au răspuns că vor încerca să lucreze mai mult sau mai bine și vor reveni la discuția despre majorarea salarială într-un moment mai favorabil. În schimb, 42% au declarat că vor începe imediat căutarea unui nou post de lucru. Doar 5% au răspuns că nu vor întreprinde nimic și nu vor mai aduce în discuție acest subiect.

Lucru.md este primul site de joburi din Moldova care prezintă posturile vacante pe o hartă interactivă, facilitând astfel căutarea unui loc de muncă aproape de casă, într-un anumit sector al Chișinăului sau raion al Moldovei.

#tirgul de cariere #lucru.md #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.