Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai doresc candidații moldoveni — Lucru.md

14 Dec. 2023, 14:28
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
14 Dec. 2023, 14:28 // Slider //  MD Bani

Amplasarea convenabilă a biroului — un factor prioritar pentru moldoveni atunci când își caută un post de lucru. Asta indică rezultatele sondajului realizat de site-ul Lucru.md cu vizitatorii Târgului de Cariere din Chișinău.

Unul dintre principalele motive pentru care candidații își pierd interesul față de un anunț de job — salariul nespecificat (84%). Pe locul doi se clasează programul de lucru incomod (61%). Pe lângă acestea, sondajul indică că o bună parte din candidați sunt descurajați de lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională (56%) și de amplasarea biroului departe de casă (55%).

Lucru.md a întrebat vizitatorii Târgului de Cariere și despre salarii. Fiecare al treilea respondent, indiferent de domeniul de activitate, a declarat că ar dori să câștige 15 000 de lei pe lună. Aproximativ tot atâția au răspuns că le-ar ajunge 20 000 de lei pe lună pentru o viață confortabilă.

De asemenea, s-a constatat că în ultimele trei luni doar 14% dintre respondenți au primit o majorare de salariu. Alți 30% au primit ultima majorare între 3 și 12 luni în urmă. O majorare de salariu primită cu mai mult de un an în urmă a fost raportată de către 18% dintre respondenți, iar cu mai mult de trei ani în urmă — de 21%.

Întrebați de echipa Lucru.md despre cum ar proceda dacă ar primi un refuz la cererea de majorare a salariului, mai mult de jumătate dintre cei intervievați (53%) au răspuns că vor încerca să lucreze mai mult sau mai bine și vor reveni la discuția despre majorarea salarială într-un moment mai favorabil. În schimb, 42% au declarat că vor începe imediat căutarea unui nou post de lucru. Doar 5% au răspuns că nu vor întreprinde nimic și nu vor mai aduce în discuție acest subiect.

Lucru.md este primul site de joburi din Moldova care prezintă posturile vacante pe o hartă interactivă, facilitând astfel căutarea unui loc de muncă aproape de casă, într-un anumit sector al Chișinăului sau raion al Moldovei.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.